C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Istoricul și colonelul (R) SRI Tiberiu Tănase: “Serviciile externe de spionaj racolează sub steag străin în România!”

imagesServiciile de intelligence nu folosesc numai propriii ofițeri în acțiuni de culegere a informațiilor, ci apelează uneori la cetățeni civili cărora le propune colaborarea pe termen scurt, mediu sau lung.  Această practică este una universală, aducând în discuție rolul individului în cadrul sistemului de securitate națională, însă implică totodată o serie de vulnerabilități, printre care racolarea sub steag străin. Astfel, un serviciu de intelligence al altui stat, poate crea identități false, așa ziși ofițeri de intelligence ce pot păcăli cetățenii civili să ofere informații  care nu ajung  în realitate către statul pentru care acesta crede că acționează.

Istoricul și  Colonelul (R) SRI, dl Tiberiu Tănase   încearcă să contureze  în cadrul interviului oferit dlui Răzvan Munteanu cum funcționează acest tip de racolări și care sunt semnele care ne dau de înțeles că ceva nu ar fi în regulă.

Dle Tiberiu Tănase, ce înseamnă racolarea unui individ sub steag străin?

Racolarea sub steag străin  este o procedură utilizată în intelligence, de către toate serviciile.

Ea mai poartă denumirea şi de steag fals şi presupune folosirea unei identităţi fictive pentru a obţine acceptul unei persoane sau a unui grup de persoane în vederea colaborării într-o acţiune.  Un individ Xeste păcălit de o entitate străină, un serviciu de informaţii străin, să realizeze  anumite acţiuni crezând că le realizează pentru ţara sa.

Aceste  acţiuni au ca scop general obţinerea de informaţii, dar sunt şi alte tipuri de acţiuni ce urmăresc inclusiv eliminarea unor persoane.

Avem astfel de exemple întâlnite în România?

Da. Încă din Primul Război Mondial sunt înregistrate astfel de activităţi pe teritoriul ţării noastre. Lucrurile au fost destul de eficiente, s-au obţinut informaţii relevante.

Nu cunosc însă situaţii care să urmărească eliminarea unor persoane sub steag străin pe teritoriul României  prin acele actiuni numite operatiuni umede.

Care au fost dea lungul timpului cele mai de succes servicii de intelligence ce au racolat sub steag străin?

În  perioada Primului Război Mondial sunt serviciile austro- ungare  şi germane, cel german fiind unul dintre cele mai puternice din Europa la vremea aceea . Apoi, în perioada celui de Al Doilea Război Mondial vorbim în primul rând de  serviciile germane şi sovietice. Sigur, ulterior şi serviciile britanice şi americane. Toate au folosit acest tip de acţiuni, inclusiv pe teritoriul României. Mai ales în cea de-a doua conflagraţie mondială  când s-au folosit arta de a înşela  şi toate tipurile de mijloace şi instrumente din arsenalul serviciilor, de la inducere în eroare, mistificare, intoxicare la  propagandă şi  dezinformare sau racolare sub steag străin. Au fost utilizate mijloace dintre cele mai variate: tehnologii, camuflaj, informaţii culese de agenţi proprii, sau agenţii dubli, diplomaţie , presă etc.

Acum, pe teritoriul României mai au loc astfel de acţiuni?

Da! Cu certitudine. Ele au un success foarte mare pentru că în rândul populaţiei nu este consolidată cultura de securitate si nici cea de intelligence. Dacă ne gândim numai la acest termen specific limbajului serviciilor pe care l-am promovat și introdus în cultura de securitate și intelligence cu ani în urmă prin revista Intelligence si care astăzi este utilizat   în concept dar și în strategii și educația de  Intelligence – avem imaginea  dificultățiilor și lipsurilor  din domeniu.  Pentru că lipsa unor cunoștințe de bază privind termeni, concept şi limbaj  se perpetuează atât în rândul oamenilor cu pregătire superioară cât mai ales  în rândul tinerilor, segmentul cel mai vulnerabil .

Cum se derulează aceste racolări?

În cel mai secret mod cu putinţă. Profesionist, este greu pentru individul racolat, dacă nu are o pregătire prealabilă, să îşi dea seama dacă este abordat de serviciul ţării sale sau de o altă entitate care doreşte să îl manipuleze.

Agentul prezintă o legitimaţie de serviciu însoţită întotdeauna de buletin, ceea ce trebuie să confirme validitatea numelui. Este greu pentru un necunoscător să realizeze dacă acea legitimaţie este una adevărată sau falsă, însă poate fi atent la detaliile buletinului. Este un document pe care îl deţine şi el şi pe care îl poate compara. Cu toate acestea, există servicii de intelligence profesioniste care pot falsifica prin clonare perfectă atât legitimaţille cât şi buletinele. În concluzie, este o şansă foarte mare de a fi păcălit.

Când priveşti legitmaţia trebuie să fii atent la siglă, demiză, inscripţii. Totodată, niciodată un ofiţer SIE nu se va legitima, pentru că el nu deţine un astfel de document. În principiu asemenea colaborări sunt propuse de către ofiţeri SRI, DGIA (Directia Generala de  informatii a Apararii) sau Departamentul de  Informaţii si protecţie Internă din cadrul MAI.

Foarte important, individul racolat se întâlneşte doar cu un ofiţer de legătură, nu cu mai mulţi sau cu  o echipă. Bineînţeles, în cadrul unei întâlniri, pot fi mai mulţi ofiţeri care să monitorizeze situaţia, dar tu vei interacţiona doar cu unul. Dacă sunt mai mulţi, atunci ceva nu este în regulă. Un singur om se întâlneşte cu un singur om, aşa este regula. Un serviciu profesionist nu trimite decât un om la întâlnire. Când sunt mai mulţi este ceva în neregulă, categoric, este  probabil să fie o acţiune sub steag străin. Nici în cazul unei racolări de angajare nu te întâlneşti cu mai multe persoane.

De obicei, pe parcurs, individul poate bănui că ceea ce i se cere nu este în interesul naţional. Bineînţeles, se poate şi înşela, pentru că el nu este decât o rotiţă a unui mecanism, nu cunoaşte întreaga situaţie.

Ce poate face atunci?

Dacă are dubii privind acţiunile ce i se cer,  poate apela oficial către serviciul de informaţii. Nu există un număr de telefon pentru aşa ceva, însă există biroul de Presă şi cel de relaţii cu publicul. Sunt şi alte variante, spre exemplu este pagina pagina oficială a Serviciului Român de Informații. Pagina oferă posibilitatea de a întreprinde un dialog direct, nemijlocit și fără intermediari cu cetățeni.

Pentru  amenințările teroriste există posibilitate contactării Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă prin intermediul liniei telefonice gratuite – TELVERDE 0800.800.100 – pusă la dispoziţia populaţiei, care preia permanent sesizări ale cetăţenilor, de interes pentru domeniul antiterorism .

Poate fi un colaborator plătit pentru acţiunile sale?

Sigur. Informaţia costă, iar uneori costă foarte mult. Orice colaborare în mod sigur are un cost. Acum, este foarte important nu numai preţul, ci şi atitudinea. Este foarte importantă şi atitudinea ta ca cetăţean,  atitudinea  civică.  De precizat, că un serviciu naţional  îţi poate cere numai informaţii, nu şi acţiuni tehnico-operative. Dacă este nevoie de a planta un microfon într-un birou,  serviciul se va ocupa de acest lucru. Sigur, individul poate facilita operaţiunea, dar nu o va derula el. Dacă i se cere aşa ceva, atunci posibil să nu fie ceva în regulă.

Fiecare sumă este contabilizată, se emite o chitanţă, deci există o evidență . De obicei într-un dublu exemplar, una rămânand la agentul de intelligence iar cealaltă la individ.

Pe ce perioadă de timp se poate întinde colaborarea?

Depinde acum. Dacă este vorba despre o persoană care cunoaşte o limbă străină rară, spre exemplu, se poate colabora pe termen lung. Dacă este vorba despre acţiuni de prozelitism colaborarea este doar pe perioada în care se desfăşoară acţiunea. Depinde de acţiunea în sine şi de relevanţa pe care o are individul. Trebuie să precizăm că indiferent de situaţie, colaboratorul rămâne colaborator, nu se va încadra apoi ca angajat/ofiţer.

Sursa: Global News Intelligence

 

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss