România, ca stat membru al Uniunii Europene, a trebuit să liberalizeze piața funciară de la 1 ianuarie 2014. După un îndelungat periplu pe la instituțiile statului, legea în baza căreia vor putea fi vândute terenurile agricole a intrat în vigoare pe 12 aprilie, iar săptămâna aceasta urmează să fie aprobate normele metodologice de aplicare.
Multă birocrație, bani puțini
Numai că prevederile din proiectul de ordin privind aceste norme, publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii (MADR), le dau fiori reci primarilor. Conform proiectului, primăriile vor avea mult mai multe sarcini de îndeplinit, față de cele prevăzute prin vechea lege, dar nu au destule fonduri să plătească un om care să se ocupe de întreaga tevatură.
Cei mai încercați vor fi primarii din comunele de la graniță. Aceștia trebuie să îndeplinească o serie de proceduri suplimentare față de cei din inima țării, întrucât vânzarea trebuie avizată și de Ministerul Apărării. „Nu avem bani prevăzuți în buget și va trebui să improvizăm ca să ne descurcăm. Vom avea nevoie de un om care să se ocupe numai de această chestiune”, ne-a declarat primarul Vasile Checiu, din comuna Chirnogi, județul Călărași, care are în partea de sud, ca hotar, Dunărea.
Adio, investiții!
Pe lângă salariu, va fi nevoie și de bani pentru deplasări ca să depună dosarele la structura care va fi creată în cadrul MADR pentru gestionarea vânzărilor dar și pentru un program informatic, care să permită păstrarea unei evidențe a tranzacțiilor în format electronic, așa cum cere legea. „Ne ducem la circa 1.400 de lei lunar numai pentru angajat. Ca să facem rost de bani, o să tăiem de la investiții. Aveam în plan o grădiniță, refacerea acoperișului de la dispensar și de la școală”, spune Vasile Checiu.
Preluare de sarcini
Pentru alți primari, cea mai mare problemă este că posturile au fost blocate. „Legea ne obligă să respectăm organigrama, așa că nu putem face angajări, deși avem fonduri și ne-ar mai trebui șase oameni, cu tot cu cel care să se ocupe de vânzarea pământului”, arată primarul comunei băcăuane Hemeiuși, Constantin Mihăilă.
Așadar, singura soluție pe care o văd primarii este de a pune sarcinile prevăzute de legea vânzării terenu rilor agri cole în spinarea unora dintre angajați, fapt care riscă să îngreuneze și mai mult vânzarea. „Tot ce putem face este să modificăm fișa postului agentului agricol ca să preia și aceste responsabilități”, arată Corneliu Oancea, primarul comunei vasluiene Lunca Banului.
Cum se derulează procedura
În termen de o zi lucrătoare de la data înregistrării cererii de vânzare, primăria are obligația să o afișeze timp de 30 de zile la sediul său. Instituția trebuie să transmită structurii din cadrul MADR un dosar care să cuprindă lista preemptorilor, respectiv coproprietari, arendași și vecini, precum și copiile cererii de afișare, ale ofertei de vânzare și ale documentelor doveditoare. Deci, va fi nevoie de bani și pentru copii xerox și îndosariere.
Totodată, funcționarii din primării vor trebui să facă lista preemptorilor, fapt care le va da bătăi de cap, deoarece majoritatea terenurilor agri cole nu sunt intabulate. În plus, pentru multe dintre ele au fost emise titluri de proprietate pentru mai mulți proprietari.
Ce acte sunt necesare pentru vânzare
În vederea înstrăinării terenului, vânzătorul depune la primărie cererea privind afișarea ofertei de vânzare, însoțită de aceasta și de o copie a BI/CI/pașaportului vânzătorului persoană fizică, o copie legalizată sau certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, a actului de proprietate asupra terenului ce face obiectul ofertei de vânzare, extras de carte funciară, declarație pe propria răspundere, făcută în formă autentică de notarul public sau în formă atestată de avocat, din care să rezulte calitatea de proprietar al terenului și conformitatea cu originalul a documentelor care însoțesc oferta de vânzare.
Totodată, vânzătorul declară pe propria răspundere că a respectat prevederile din lege referitoare la terenurile agricole situate în extravilan pe care sunt situate situri arheologice clasate. Din dosar nu trebuie să lipsească nici certificatul de atestare fiscală emis de către primărie.
Companiile offshore nu vor mai putea cumpăra sau deține teren agricol în Bulgaria, potrivit unor amendamente recente aduce la legea care reglementează vânzarea și proprietatea funciară agricolă din țara vecină.
Modificările aduse actului normativ au fost deja votate în Parlamentul de la Sofia, iar restricțiile se vor aplica și societăților pe acțiuni care au emis acțiuni la purtător.
Totodată, parlamentarii bulgari au modificat legea ca doar persoanele fizice sau juridice care au rezidența saua ctivează pe teritoriul bulgariei de peste 5 ani să poată deține proprietăți agricole. La sugestia ultranaționaliștilor de partidul Ataka, limitarea a fost extinsă, după ce, inițial, era nevoie ca străinii să fi locuit în Bulgaria doar trei ani.
Aceeași ”barieră” de cinci ani se va aplica și persoanelor juridice (cu capital autohton) care doresc să devină proprietare de teren agricol în Bulgaria. Totuși, pentru societățile care nu au peste cinci ani de activitate pe teritoriul Bulgariei, aleșii bulgari au propus ca acestea să poată cumpăra suprafețe agricole, cu condiția ca membrii conducerii companiei să se conformeze mai multor condiții stipulate prin lege.
Ce este o companie offshore
O companie offshore este o societate înregistrată într-o țară sau într-un teritoriu dependent al unei țări cu legislație autonomă, dar care nu desfășoară activități economice pe teritoriul respectiv, deci nu obține profit în țara unde a fost înregistrată, ci în afara granițelor acelui stat.
În limbajul comercial, termenul englez offshore sau off-shore se traduce în română prin extrateritorial.
Prin zonă off-shore se înțelege o țară sau un teritoriu cu un regim de înlesniri fiscale, care, de obicei, limitează accesul la informațiile despre operațiunile financiare efectuate prin această zonă, motiv pentru care se consideră a fi un paradis fiscal.
Principalele motive pentru care un offshore este profitabil sunt legate de optimizarea fiscală în mod legal, protejarea unor proprietăți sau a unor bunuri, confidențialitatea structurii acționariatului și accesul la piețele financiare și de investiții din toată lumea.
Vă reamintim că Bulgaria a fost obligată, prin tratatul de aderare, să liberalizeze piața funciară începând cu 1 ianuarie 2014. Anul trecut, parlamentarii de la Sofia și Guvernul au avut mai multe tentative de a interzice prin legislația internă ca străinii să cumpere pe persoană fizică pământ agricol. Demersurile bulgarilor au fost, până acum, declarate neconstituționale și anti-europene.
Sursa: Agrointel
Adauga comentariu