Extern Politică

Împăraţii lumii vin la Bucureşti

Unii îi numesc “iluminaţi”, alţii, “grup elitist al omenirii”… Oficial, poartă numele de Comisia Trilaterală şi, conform propriului statut, trasează din umbră, peste capetele tuturor, traiectoria viitoare a omenirii. Pentru prima oară în istorie, aceşti “împăraţi” se întâlnesc la Bucureşti. Printre cei aşteptaţi se numără şi Bill Clinton.
Ideea de a conduce omenirea peste capetele naţiunilor este foarte veche. Pe la începutul epocii moderne, adică cu aproximativ 300 de ani în urmă, nevoia celor îmbogăţiţi din activităţi industriale şi comerciale de a da jos nobilimea de la conducerea statelor a născut organizaţia secretă numită îndeobşte Masonerie. Adepţii teroriei conspiraţiei susţin că a fost vorba de un adevărat “guvern mondial din umbră” care a tras sforile în toată lumea. După mijlocul secolului XX, masoneria începe să-şi piardă din importanţă, locul ei fiind luat încet de organisme care nu şi-au mai ascuns identitatea şi şi-au asumat oficial rolul de conducător al lumii.


Comisia Trilaterală, din care fac parte cei mai influenţi oameni din diferite domenii, din toată lumea, a apărut în 1973, fiind fondată de bancherul David Rockefeller, pentru a întări cooperarea economică şi politică între continentele american, european şi asiatic – de aceea se numeşte Trilaterală. În componenţa acestei comisii au intrat directori de concerne, bancheri, politicieni (printre care şi foşti preşedinţi ai Statelor Unite), economişti, şefi de sindicate, preşedinţi de fundaţii – în general cei mai influenţi oameni din America de Nord, din Europa şi din Japonia.

Comisia Trilaterală are 390 de membri

Recent au fost invitaţi să adere la ea şi reprezentanţi din China şi din India, cele două ţări asiatice despre care se spune că vor deveni mari puteri economice şi militare în viitorul apropiat. Conform propriului statut, Comisia Trilaterală “transcende şi influenţează sistemele naţionale”, deci conduce lumea peste guvernele naţionale, dar în interesul omenirii. Trilaterala lucrează prin trei echipe continentale. După luarea unei decizii, membrii organizaţiei le transmit guvernelor, iar acestea le aplică la nivelul fiecărui stat. Organizaţia are 390 de membri aleşi pe baza invitaţiilor de la grupurile naţionale şi regionale. Grupul european, cel care vine la reuniunea din Bucureşti, numără 170 de membri şi îl are ca preşedinte pe Mario Monti. Conform surselor noastre, printre cei prezenţi la şedinţele de astăzi, mâine şi poimâine, care se vor desfăşura într- o locaţie ce nu a fost făcută publică, va fi şi fostul preşedinte al SUA Bill Clinton.

«Creierele lumii» vor eficienţă, popoarele vor libertate

Părerile despre acest organism suprastatal sunt împărţite în susţineri şi critici. Unii spun că o decizie politică se poate lua mai uşor într-un grup restrâns, poate fi controlată mai eficient şi poate fi implementată mai rapid. Criticii se întreabă ce rost mai au alegerile libere şi unde mai este democraţia, dacă o entitate suprastatală conduce naţiunile. În aceeaşi ordine de idei, politologii atrag atenţia că o sută de minţi judecă mai puţin corect decât o sută de milioane de minţi. Adică eliminarea maselor din mecanismul de elaborare a deciziilor nu este deloc o chestie bună.

Ei fac parte din guvernul mondial din umbră

Bill Clinton: fost preşedinte SUA, membru al Trilateralei, este aşteptat la întrunirea de la Bucureşti.

Italianul Mario Monti este preşedintele regiunii europene a Trilateralei

Economistul şi politicianul german Michael Fuchs este unul dintre vicepreşedinţii regiunii Europa.

Vladimir Dlouhy, economist şi om politic ceh, este al doilea vicepreşedinte european.

România e reprezentată de Isărescu şi de Tănăsescu

Reprezentanţii ţării noastre în Comisia Trilaterală sunt Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, şi Mihai Tănăsescu, fost director executiv adjunct la Banca Mondială şi fost ministru al finanţelor în România. Poziţia lor, în special a lui Isărescu, se va întări în interiorul organizaţiei în urma întâlnirilor de la Bucureşti. Libertatea i-a solicitat o întrevedere lui Mugur Isărescu pe această temă, dar acesta a preferat să nu comenteze.

Dezarmarea nucleară e aprig disputată în Europa

Surse diplomatice ne-au declarat că la întâlnirea de la Bucureşti, din perioada 15 – 17 octombrie, se vor dezbate problemele noului concept strategic al NATO (adică Alianţa Nord-Atlantică va fi altceva decât ştiam), dezarmarea nucleară şi despre cum va arăta Uniunea Europeană în următoarele decenii. Problemele sunt deosebit de spinoase – de exemplu, la capitolul dezarmare nucleară există două orientări antagonice pe continent. Germania vrea o Europă fără arme atomice, iar Franţa, care este o putere nucleară, se opune. În cazul NATO, se pare că România va juca un rol important în raportul acestei alianţe cu Rusia. Nu întâmplător, săptămâna aceasta au fost semnate primele documente între ţara noastră şi autorităţile de la Moscova privind gazoductul South Stream, al companiei Gazprom.

Autor: Sorin Golea

Sursa: libertatea.ro

Despre autor

contributor

Adauga comentariu

Adauga un comentariu