Cultură și Familie Extern Politică

Hrana devine tot mai scumpă în întreaga lume

Hrana devine tot mai scumpă în întreaga lumeÎntreaga lume ar trebui să se pregătească pentru o creştere uriaşă a preţurilor alimentelor, din cauza recoltelor extrem de slabe la nivel global, dar şi datorită cererii tot mai mari de produse agricole, avertizează presa britanică. Asta ar urma să se întâmple pe termen scurt, adică chiar din acest an, conform unei analize publicate de cotidianul “The Telegraph”.

Scumpirea grâului şi a plantelor din care se fac uleiurile (un efect direct al secetei de anul trecut) este cauza determinantă pentru criza care se anunţă. Recolta strânsă de americani în 2012 a fost cea mai mică din 1936 încoace, iar cele din Rusia şi America Latină au fost la fel de mult afectate de secetă.

“În 2013, economia globală va reintra într-o perioadă de creştere a inflaţiei, deoarece rezervele de grâne şi uleiuri au ajuns la niveluri extrem de joase”, se arată într-o analiză a departamentului de analiză al băncii olandeze Rabobank. Cu toate acestea, bancherii olandezi apreciază că impactul asupra consumatorului va fi unul mai limitat decât cel din perioada crizei alimentare din 2008, când culturile afectate au fost cele de orez şi grâu.

În contextul în care în România se anunţă o recoltă bună în acest an, efectele scumprilor la nivel mondial se vor face mai puţin simţite în ţara noastră, însă nu vor lipsi. De exemplu, un producător de cereale va prefera să vândă producţia pe pieţe internaţionale, la preţuri mari, decât să vândă aici pe bani mai puţini. Asta va duce la o creştere automată a preţurilor produselor agricole şi pe piaţa locală, întrucât necesităţile României sunt de cele mai multe ori neacoperite de producţia de aici.

Pe termen mai lung, veştile sunt chiar mai proaste. Într-un raport publicat în septembrie, organizaţia umanitară Oxfam consideră ca efectele încălzirii climatice sunt subestimate fiindcă “schimbările evoluţiei lente a temperaturilor medii şi schemele de precipitaţii”, global defavorabile agriculturii, vor dubla pierderile culturilor cauzate de fenomene meteorologice extreme, mai frecvente şi mai intense.

În 2030, apreciază Oxfarm, riscul crescut de secetă, asemănător celui care durează din iunie mai ales în Statele Unite – cel mai grav de o jumătate de secol -, ar putea astfel ridica preţul porumbului cu “140 la sută în comparaţie cu preţul mediu al produselor alimentare” la această dată.

Studiul – “Extreme Weather, Extreme Prices” (Vreme extremă, preţuri extreme) – se bazează pe cercetările Institutului de Studii de Dezvoltare de la Universitatea din Sussex (Marea Britanie) efectuate pentru Oxfam.

Cercetătorii au aplicat scenariile fenomenelor extreme pe Africa Subsahariană şi fiecare dintre principalele regiuni din lume exportatoare de orez, porumb şi grâu pentru a observa impactul posibil în 2030 asupra preţurilor la export şi pe pieţele interne. La export, preţul porumbului va creşte cu 177 la sută, al grâului cu 120 la sută şi al orezului rafinat cu 107 la sută conform modelului generat de cercetători.

Pe de altă parte, acţiunile omului transformă anual în deşert 12 milioane de hectare de teren agricol, un calcul care se face de la începutul anilor ‘80, ceea ce presupune că, de la acea dată, planeta a pierdut în ritm anual 1% din terenurile sale fertile, a declarat secretarul executiv al Convenţiei ONU de Luptă împotriva Deşertificării (UNCCD), Luc Gnacadja, într-un interviu publicat de agenţia spaniolă de ştiri EFE. El a subliniat că degradarea pământurilor este “principala provocare de mediu a erei noastre” şi “principala ameninţare la bunăstarea globală”. Luc Gnacadja susţine că deşertificarea este principala cauză a faptului că peste un miliard de oameni la nivel mondial trăiesc în sărăcie, deoarece nu pot cultiva pământ şi nu au acces la apă.

“Ţările dezvoltate au crezut în mod tradiţional că deşertificarea este ceva ce se petrece în zone îndepărtate şi că a o combate nu le va aduce niciun beneficiu; din acest motiv, ani la rând au refuzat să dezvolte mecanisme de finanţare pentru a o opri”, a explicat Gnacadja, fost ministru al Mediului în Benin. Oficialul ONU consideră că un astfel de mod de gândire este complet greşit: “Degradarea solului nu doar sporeşte sărăcia şi mortalitatea infantilă la nivel local, ci afectează oceanele şi bunăstarea globală”.

autor: Radu Burlacu
sursa: cotidianul.ro

Despre autor

contribuitor

Adauga comentariu

Adauga un comentariu