În cuferele guvernului american ar putea rămâne până pe 17 octombrie doar 30 de miliarde de dolari, mai puţin decât cheltuielile normale dintr-o singură zi, dacă politicienii nu ajung la un compromis cu majorarea pragului datoriei, ceea ce ar face ca SUA să intre în imposibilitate de plată pentru prima dată în istorie, a afirmat secretarul Trezoreriei Jacob Lew. El a avertizat că urmările vor fi „catastrofale“ pentru întreaga economie americană, cea mai mare din lume.
Biroul pentru Buget al Congresului anticipează că guvernul îşi va epuiza resursele băneşti între 22 şi 31 octombrie, în condiţiile în care pe 1 noiembrie trebuie să plătească 55 de miliarde de dolari pentru Armată, sistemul de sănătate şi pentru cel de asigurări sociale, scrie The Wall Street Journal.
„La mijlocul lunii octombrie vom rămâne doar cu bani lichizi. Nu vom mai putea ieşi şi împrumuta dacă Congresul nu acţionează“, a spus Lew. El a indicat anterior că la mijlocul lunii viitoare guvernul va avea disponibile 50 de miliarde de dolari, ceea ce subliniază ritmul accelerat cu care guvernul cheltuie.
Politicienii americani se luptă între ei pentru a stabili în următoarele zile un buget pe termen scurt prin care s-ar evita încetarea funcţionării guvernului.
Spre deosebire de bătăliile bugetare din ultimi doi ani, de data aceasta se pare că nu se duc negocieri de culise pentru stabilirea unui acord care să ofere guvernului un moment de respiro sau măcar oportunitatea de a trece peste termenele de plată apropiate.
„Cred că avem o falsă senzaţie de siguranţă. De data aceasta lupul chiar ar putea fi la uşă“, a explicat senatorul Mark Warner.
Dacă guvernul nu mai poate împrumuta bani, atunci „va fi imposibil pentru SUA să-şi onoreze obligaţiile de plată“
Congresul a ridicat sau suspendat pragul de îndatorare stabilit prin lege de cinci ori în timpul mandatelor preşedintelui Barack Obama. În august 2011 Casa Albă şi republicanii au ajuns după negocieri la sânge la un acord prin care sunt stabilite limite de cheltuieli până în 2021. La începutul acestui an, Congresul a acceptat să suspende plafonul datoriei timp de mai multe luni în schimbul angajamentului Casei Albe şi Senatului că vor adopta rezoluţii bugetare. Suspendarea a expirat în mai, iar Trezoreria foloseşte de atunci măsuri de urgenţă pentru a câştiga timp.
Politica nesigură privind finanţarea pe termen scurt ascunde neînţelegeri adânci legate de cum trebuie rezolvată problema limitei de îndatorare a guvernului, stabilită la 16.700 miliarde de dolari. Guvernul cheltuie mai mult decât câştigă, iar acest deficit este finanţat cu emiterea de datorii. Însă guvernul se poate împrumuta doar până la o anumită limită, care poate fi majorată doar de Congres. Iar dacă guvernul nu mai poate împrumuta bani, atunci „va fi imposibil pentru SUA să-şi onoreze obligaţiile de plată pentru prima dată în istoria noastră“, a atenţionat Lew.
Analiştii se tem că negocierea pentru a doua oară a pragului datoriei i-ar încuraja pe politicieni să facă acelaşi lucru în viitor, ceea ce ar arunca economia şi pieţele într-o incertitudine periculoasă.
Casa Albă consideră că Congresul ar trebui să ridice pragul de îndatorare necondiţionat şi refuză să negocieze cu politicienii. Obama consideră că ridicarea pragului este absolut necesară pentru ca ţara să evite defaultul şi închiderea guvernului. În cealaltă tabără, republicanii fac presiuni pentru ca guvernul să accepte anumite măsuri înainte de a lăsa pragul să urce, scrie The Guardian. Ei vor să amâne cu un an introducerea unei legislaţii care ar asigura beneficii adiţionale programului de sănătate publică promovat de Obama, Medicare. Republicanii cer, de asemenea, sprijin total din partea guvernului pentru controversatul oleoduct Kaystone XL, care ar transporta ţiţei din Canada de Nord în zona Golfului. Proiectului i se opun cu îndârjire ecologiştii.
Un impas similar a dus în 2011 la retragerea calificativului maxim acordat SUA de agenţia de evaluare financiară S&P. Aceasta a fost prima şi singura acţiune de acest fel din partea unei mari firme de rating.
„Dacă Congresul repetă aceste lupte anul acesta, ar putea face şi mai mult rău economiei, iar dacă în cele din urmă guvernul intră în incapacitate de plată, rezultatul va fi catastrofal“, a spus Lew.
Pericolele din SUA scumpesc aurul
Aurul era tranzacţionat la un preţ în urcare cu 0,3%, la 1.336 dolari uncia, ieri la ora 12:11 GMT, după ce în sesiunea anterioară a urcat cu 1% din cauza incertitudinilor privind finanţarea guvernului SUA, scrie agenţuia Thomson Reuters. Aurul este considerat o investiţie-adăpost pentru vremuri de criză.
Prima criză privind datoriile americane a împins cotaţia aurului la nivelul record de 1.920 dolari uncia în septembrie 2011. Criza a fost depăşită în ultimul moment.
Autor: Bogdan Cojocaru
Sursa: Ziarul Financiar
Stau si ma minunez cat de prosti puteti fi!!!!!!!! Si asta ma ingrozeste!!!!!!! Cum dracu sa intre americanii in “default” cand ei tiparesc dolari pe banda rulanta cand vor muschii lor???? Daca era pe bune, demult erau cumparati de chinezi, om cu om si metru cu metru. Sunteti niste DOBITOCI.