C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Grecia, primul stat UE aproape de incapacitate de plată

Alături de statul grec, primele patru bănci din această ţară – toate cu investiţii în România – au primit un calificativ mai slab din partea agenţiilor de rating

Zvonurile privind o iminentă intrare în incapacitate de plată a nu mai puţin de şase state UE (între care şi România) par să aibă cea mai mare îndreptăţire în cazul Greciei, ţară considerată “veriga slabă a Zonei Euro”. Mai întâi, agenţia Standard & Poor’s a atras atenţia asupra riscurilor privind capacitatea Greciei de a-şi achita datoriile, apoi Fitch a redus calificativul privind solvabilitatea, de la AAA minus la BBB plus.

Bursa de la Atena a reacţionat imediat cu o scădere de 6% şi alte burse au înregistrat scăderi ale cotaţiilor. Potrivit Le Figaro, explicaţia dată de Fitch a fost că “această degradare reflectă îngrijorările noastre privind perspectivele pe termen mediu ale finanţelor publice, din pricina slăbiciunii instituţiilor bugetare şi a contextului politic grec”.

Un “verdict” suficient pentru a transmite o undă de şoc înspre Comisia Europeană (CE) şi Banca Centrală Europeană (BCE).

Comisarul pentru Afaceri monetare, Joaquin Almunia, a spus că “este clar că Grecia înfruntă mari sfidări economice şi fiscale”, adăugând: “Comisia Europeană este gata să ajute guvernul grec pentru a-şi pune în aplicare planul de reformă şi consolidare fiscală”. Germania (cea mai puternică economie din Zona Euro) a făcut un apel ca Grecia “să revină la finanţe publice sănătoase”.

“Impasul financiar ameninţă suveranitatea ţării”

Confruntat cu nemulţumiri sociale, care au răbufnit iarăşi, duminică, în lupte de stradă, premierul socialist al Greciei, Georges Papandreou, a confirmat situaţia dificilă a ţării. “Pentru prima dată din 1974 (când s-a pus capăt dictaturii militare – n.r.), impasul financiar al ţării ameninţă suveranitatea noastră naţională”, a declarat el într-o şedinţă de guvern, relatează Agerpres.

“Suntem hotărâţi să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a ţine sub control enormul deficit, a restaura stabilitatea finanţelor publice şi a promova dezvoltarea”, le-a promis Papandreou partenerilor din UE, însă nu se ştie cum va reuşi să-şi îndeplinească promisiunea.

Atena trebuie să scadă cu 3% cheltuielile publice, în condiţiile în care – la un an de la violenţele prilejuite de împuşcarea unui adolescent de către poliţie – sute de tineri au ieşit pe străzi. De duminică încoace, poliţia a efectuat 230 de arestări.

În martie, fostul guvern de dreapta prefigura un deficit bugetar de 4% din PIB în 2010, puţin peste maximul de 3% admis de BCE statelor euro. Se pare însă că fostul premier conservator, Kostas Karamanlis, i-a minţit cu bună ştiinţă pe liderii Uniunii Europene, căci adevăratul deficit era de trei ori mai mare.

Probleme pentru băncile greceşti

Agenţiile de rating au scăzut calificativele şi pentru primele patru bănci greceşti (toate cu investiţii în România), pe care BCE nu le va putea împrumuta decât cu dobânzi mai mari. Este vorba de National Bank of Greece (NBG – care deţine Banca Românească), EFG Eurobank Ergasias (acţionar majoritar la Bancpost), Alpha Bank şi Piraeus Bank.

Dacă situaţia Greciei se agravează, aceste bănci nu vor mai putea să obţină bani de la BCE pe baza unor obligaţiuni garantate de statul grec şi investitorii de pe bursele mondiale au remarcat acest risc – acţiunile celor patru instituţii de credit au scăzut cu 5-10% săptămâna aceasta.

Bogdan MUNTEANU

sursa: gandul.info

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss