C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Generația Millennials: românii inteligenți și narcisiști de lângă noi

Cine sunt? Ce vor? De unde vin? Încotro se îndreaptă? Sunt ei cei care fac trecerea dintre două lumi care se separă tot mai mult și par să nu mai aibă legătură una cu cealaltă? Nu știm încă ce înseamnă ei astăzi. Istoria va fi cea care va decide, mai târziu, care le-au fost rolul, locul și destinul.

millennials

Li se spune Millennials. Sau Generația Y. Ori 9/11. Sunt New Booomers. Generația EuEuEu ori Generația Noi. Generația Globală. Generația Google.

Sociologi, psihologi, companii de marketing îi studiază, îi etichetează, fac cercetări, trag concluzii, emit ipoteze. Nu au căzut de acord exact asupra anilor când s-au născut și nici nu sunt delimitați clar de cei care le vor urma, Generația Z. Perioada aproximativă de identificare în timp ar fi 1980-2004.

Păreri diferite, aceeași concluzie: control și libertate

Numele Millennials a fost dat de doi americani, absolvenți de școli prestigioase, Harvard și Yale. William Strauss și Neil Howe au scris despre ei în mai multe cărți: „Generațiile: Istoria viitorului Americii“ (1987), „1584-2069“ (1991) și „Millennials: Următoarea Generație Nemaipomenită“ (2000). Cei doi autori spun că fiecare generație are anumite caracteristici comune și atribuie tinerilor Millennials 7 trăsături de bază: încrezători, deosebiți, orientați spre echipă, convenționali, ambițioși, preocupați de siguranță și de control. Ei preziceau că Millennials vor fi minți civice, cu un simț puternic al comunității, nu doar locale, ci și globale.

Psihologul Jean Twege descria însă generația Millennials în volumul său din 2006, „Generația Mea“, un pic diferit: ca fiind mai încrezători, mai asertivi, dar și mai nefericiți decât generațiile anterioare. Bazându-se pe studii de personalitate, ea spune că acești tineri sunt îndrăzneți și toleranți, însă dezvoltă personalități narcisiste în perioada de adolescență, și pune sub semnul întrebării predicțiile celor doi autori americani despre faptul că Millennials ar dovedi spirit cetățenesc.

Părerile sunt împărțite. S-a spus că sunt narcisiști, leneși, nestatornici. În cartea „Copiii Trofeu“, autorul Ron Alsop explică motivul pentru care acești tineri au primit atâtea apelative negative. Mulți dintre ei au fost recompensați în copilărie pentru realizări neînsemnate, precum diplome de participare în diverse competiții, și din această cauză au așteptări nerealiste în viața profesională.

Un articol din ziarul „Times“ relatează faptul că ei vor programe de muncă flexibile, mai multe pauze de cafea și șiruri interminabile de laude din partea superiorilor.

Un alt articol din aceeași publicație, cu titlul „Generația Eu Eu Eu“, începe astfel: „Sunt narcisiști. Sunt leneși. Sunt răsfățați. Chiar te deziluzionează un pic. Acestea nu sunt doar stereotipuri negative, nefondate, despre 80 de milioane de americani născuți între anii 1980 și 2000. Sunt susținute de un deceniu de cercetare sociologică“.

Un studiu efectuat în 2012 arată faptul că ei sunt „detașați din punct de vedere civic și politic, axați mai mult pe valorile materiale și mai puțin implicați în comunitatea în care trăiesc decât Generația X (1962-1981) și Baby Boomers (1946-1961)“. Această tendință pune accentul pe valori extrinseci, precum banii, faima, imaginea, și mai puțin pe cele intrinseci, cum ar fi auto-acceptarea, apartenența la un grup și la o comunitate.

Studiul s-a concentrat pe analizarea a două baze de date mari ce conțineau portofoliile a peste 9 milioane de studenți și liceeni.

Tinerii Millennials au primit și aprecieri. Sunt considerați ca fiind extrem de receptivi, încrezători, liberali și susținători ai drepturilor homosexualilor și ai minorităților de orice fel. Există și în prezent dezbateri continue despre această generație. Fie că sunt narcisiști sau receptivi, cu siguranță adevărul se află undeva la mijloc.

Alte cercetări spun că „Generația Eu“ nu gravitează doar în jurul cuvântului „eu“. Tinerii de azi nu sunt mai egocentrici decât părinții lor. „Am ajuns la concluzia că tinerii de acum nu sunt foarte diferiți față de cum au fost părinții lor la aceeași vârstă, adică prin anii ‚70“, spune Brent Donnellan, coordonatorul unei echipe de cercetare și profesor de psihologie la Universitatea de Stat din Michigan. Rezultatele studiilor provin de pe culmile cercetărilor care prezintă lacune generale în atitudinea tinerilor față de locul de muncă. Studiile au analizat persoane născute între anii 1982 și 1999, persoane ce pun mai mult preț pe timpul liber decât pe locul de muncă și pe recompense precum salarii substanțiale și statut social.

„În căutarea fericirii“ este un studiu pentru marketingul de brand realizat în 2014 de Zenith Optimedia asupra a 6.000 de tineri, cu vârste între 18 şi 34 de ani, din 10 țări: Argentina, Australia, China, Emiratele Arabe, Franța, Marea Britanie, Mexic, Rusia, Spania și SUA. Potrivit cercetării, tinerii din generația Millennials cred că deținerea controlului asupra propriilor vieți îi ajută să fie liberi. Ei gândesc diferit faţă de înaintașii lor. Millennials dezaprobă mentalitatea celor din generația Baby Boomer – după Al Doilea Război Mondial – și consumerismul Generației X – născuți în anii ‚60-’70. Pun accent deosebit pe fericirea personală, iar pentru obținerea ei sunt importante: realizarea propriilor visuri, sănătatea, cariera, educația, stabilitatea financiară. Au o abordare liberală în economie și politică. Cred că luarea deciziilor (59%), rezolvarea problemelor (47%) și independența financiară (60%) sunt atribute ale maturității. Cu toate astea, în mod paradoxal, doar 17% vor să-și cumpere o casă, 21% vor să se căsătorească și 39% vor să se separe de părinți. Explicația se găsește tot în accentul pe care îl pun pe propria persoană și în evitarea asumării de angajamente pe termen lung. Felul în care gândesc este influențat de recesiunea economică globală, avântul tehnologic și extinderea libertăților individuale. Crescuți într-o lume informatizată, sunt dependenți de rețelele de socializare, pe care își spun poveștile de viață.

Studiul mai arată că tinerii Millennials au o nevoie mare de control. Cei care știu clar cum merg lucrurile în cariera lor sunt cu 56% mai fericiți decât cei care nu știu. Aceia care și-au stabilit exact pasiunile și interesele sunt cu 55% mai mulțumiți decât cei care nu știu, iar atunci când își stăpânesc viața socială sunt cu 35% mai satisfăcuți. Fericirea pentru ei înseamnă și acumularea de experiențe deosebite, cu alte cuvinte, se poate spune că le plac senzațiile tari.

Un alt studiu din 2016, al Agenției de Servicii Digitale SYZYGY din Statele Unite, arată că tinerii Millennials au înregistrat procente ridicate la tipologia de personalitate narcisistă, cu 16% mai mult decât cei dinaintea lor, bărbații având scoruri mai ridicate decât femeile. Studiul a examinat două tipuri de narcisism: grandios, extrovertit, caracterizat printr-un „comportament ce caută atenție, putere și dominare“, și narcisismul vulnerabil, introvertit, bazat pe un simț puternic de dreptate proprie și pe o atitudine defensivă.

Atitudinea tinerilor Millennials

Bren Donnellan, alături de colegii săi, a analizat informații procurate de la peste 400.000 de elevi de liceu dintre anii 1976 şi 2006. Baza de date a fost furnizată de organizația „Monitorizăm viitorul“, care se ocupă cu studierea comportamentelor, atitudinilor și valorilor studenților din SUA. Cercetătorii le-au cerut participanților să răspundă la întrebări menite să măsoare nivelul de egoism al fiecăruia. Întrebări precum: „Comparativ cu alții de vârsta ta din țară, cum evaluezi capacitatea ta școlară?“ sau „Cât de inteligent ești comparativ cu alte persoane de vârsta ta?“ au fost unele dintre cele prezente în chestionar.

Pentru a măsura stima de sine, în sondaj au fost incluse șase fraze pe care elevii trebuia să le noteze începând de la cifra 1 (dezacord puternic) la 5 (total de acord). Spre exemplu, cei mai mulți dintre elevi au fost de acord cu fraze precum: „Eu am o atitudine pozitivă față de mine“, „Per ansamblu, sunt mulțumit de mine“. În esență, studiul a concluzionat că nu există nicio diferență de sine stătătoare între generații. Cei născuți între 1976 şi 1980 au avut un scor mediu de 4,08, în comparație cu media tinerilor Millennials – 4,01.

Generația Millennials este mai puțin temătoare decât altele și mai puțin preocupată de probleme sociale precum foametea, sărăcia și conservarea energiei. De asemenea, conform studiului, „Generația Eu“ este mult mai axată pe educația superioară.

Stereotipurile generației

Motivul pentru care există acest stereotip al egoismului și al „tinerilor leneși“ din zilele noastre este că generațiile trecute obișnuiesc să pună tinerimea într-o lumină proastă.

„Cei care au trecut de mult de anii adolescenței au cam uitat ce înseamnă să fii tânăr. Astfel că cei de 45-50 de ani obișnuiesc să compare atitudinea tinerilor de azi cu cea a adulților, în loc să facă o analiză corectă a diferențelor. Copiii de azi sunt precum cei de acum 30 de ani. Toți încearcă să-și găsească locul în lume, să-și creioneze o identitate, iar acest parcurs firesc poate fi unul dificil. Multe cercetări arată că stereotipurile fiecărui grup nu reflectă mai deloc realitatea. Studiul a arătat mai degrabă că vârsta este un factor important, faţă de diferențele dintre generații, în ceea ce privește nivelurile de fericire și alte variabile psihologice“, a mai spus Bren Donnellan.

Generația Y acceptă oportunitățile

„Acești tineri nu vor să se piardă în mulțime, își doresc să fie remarcați, să conteze în marele tot care îi înconjoară și, totodată, să se dezvolte armonios. Sunt atrași de orice noutate și mai puțin interesați de planificarea pe termen lung. Au încredere în propriile forțe și sunt convinși că pot modela universul așa cum își doresc, chiar dacă pleacă la drum cu o simplă idee. Generația Y se remarcă și prin ușurința cu care acceptă oportunitățile și provocările, dar și prin tendința de a amâna anumite angajamente, cum ar fi căsătoria, cariera, economiile financiare, accentul fiind pus pe confortul social și dezvoltarea personală constantă“, subliniază Adelina Condreț, sociolog.

Despre generația lui, Millennials, Petre Pop, elev în clasa a IX-a, pasionat de editare foto/video, ne spune: „Colegii mei stau o grămadă pe telefon, pe laptop, pe gadgeturi. Cei care s-au născut după mine sunt și mai și. S-au născut pur și simplu cu tehnologia în mână. Eu stau mai mult cu scopul de a edita, nu de entertainment. Ies cu prietenii afară, dar nu în parcuri, pentru că nu avem timp, trebuie să mergem la școală. Ne întâlnim pentru a face poze, mai ales ca să lucrăm. Eu fac editare foto și video, mai mult video, pentru o companie care face materiale motivaționale. Am ajuns aici printr-o prietenă care este studentă în Anglia, la o facultate de media. Sunt elev și nu am voie să am contract de muncă, am încheiat un contract de drepturi de autor, pe perioadă nedeterminată. Fiindcă sunt la școală, nu pot să lucrez full time. Însă nu e primul job pe care îl am, vreau să spun că am experiență. Am lucrat și înainte. Am filmat o reclamă pentru o companie care repară centrale tehnice“.

Autori: Alina Chiriță, Giulia Anghel

Sursa: Cotidianul

Related Posts

One Response “Generația Millennials: românii inteligenți și narcisiști de lângă noi”

  1. cosmin says:

    şi bătuţi în cap, şi fără bani.. şi fuduli

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss