Politică

Fermierii acuză – sistemul de accesare a fondurilor europene este unul de tip mafiot

Fermierii susțin că sistemul de accesare a fondurilor europene pentru fermierii mici și medii, fără conexiuni politice este unul ”utopic”. Ei acuză funcționarii care getionează dosarele pentru proiecte cu fonduri UE că le caută în permenență nod în papură și că nu mișcă un deget dacă nu primesc anumite sume de bani. Aceste plăți se daugă celor cu consultanții pentru întocmirea proiectelor, de multe ori, aflați într-o relație strânsă cu funcționarii care gestionează dosarele, cărora le revin aproximativ 30% din valoarea proiectelor, susțin agricultorii. ”Sistemul de accesare a fondurilor europene este unul mafiot. Gestionarii proiectelor de la APDRP nu mișcă un deget dacă nu sunt unși în permanență cu 1.000 – 2.000 de euro pe lună. Dacă te duci cu dosarul și nu le dai bani îți pun bețe-n roate la fiecare pas. Că de ce este ștampila în stânga și nu e în dreapta, ce de ce nu e aia, de ce nu e ailaltă, etc. Funcționarii trebuie unși în permanență ca să iasă proiectul. Asta, pe lângă banii dați consultanților”, susține Florin Ciobanu, președintele Asociației Tinerilor Fermieri din județul Olt.

Corupția este generalizată și nu ține cont de particualaritățile proiectului, susțin fermierii. De acest lucru s-a convins și un agricultor din Călărași care a așteptat aproape cinci ani cu speranța că-și poate cumpăra două tractoare noi cu fonduri UE.

”Nu mai fac proiecte europene în viața mea. Am aplicat încă din 2008 cu două proiecte, de 150.000 și 300.000 de euro pentru achiziția de utilaje agricole și abia acum am aflat că nu primesc niciun ban, că proiectele sunt, cum au zis ei, eligibile, dar fără finanțare. Nu știu cum vine treaba asta. Până la urmă mi-am retras banii pe care-i țineam blocați de ani de zile și mi-am luat două tractoare second-hand”, a declarat Costel Loloț, un agricultor care lucrează 700 de hectare de teren la Jegălia, județul Călărași.

Nici pentru realizarea micilor ferme situația nu este diferită.

”Am un prieten care a vrut să-și facă o fermă de găini cu bani de la UE. A luat 50% bani din bancă și urma să primească cealaltă parte de 50% din fonduri UE. Numai că și-a dat seama că ar fi rămas cu banii blocați 2-3 ani de zile și că s-ar fi chinuit cu tot felul de acte, garanții, avize, etc. Așa că s-a descurcat cum a putut și toamna ferma era gata, iar din iarnă a și început producția și astfel a putut să plătească datoria la bancă. Așa că nu este foarte rentabil un proiect cu fonduri UE. Unde mai pui că peste 20% din banii pentru proiectele cu fonduri UE se pierd printre degete”, a declarat Radu Taus, un agricultor care cultivă 80 de hectare de sfeclă în județul Brașov.

Un alt fermier trezit brusc la crunta realitate a fondurilor europene a fost Cristian Vlaicu, care lucrează 400 de hectare de teren la Dârvari, în județul Mehedinți. Acesta a vrut să acceseze fonduri UE pentru construcția unei fabricuțe cu care să-și valorifice paiele rămase după recoltare.

”Nici nu se pune problema să poți lua bani de la bancă, iar de fonduri europene nici nu poate fi vorba. Este atâta birocrație, atâtea condiții, atâtea norme încât vezi banii, dar nu poți ajunge la ei. Trebuie să fii în zonă defavorizată, să fie start-up, să ai sub 40 de ani, etc ”, spune Vlaicu.

Fermierii acuză existența unui sistem ”de tip feudal” la nivelul județelor, care drenează fondurile doar către marii fermieri, mereu aceeași, care au relații politice. De altfel, chiar oficialii Băncii Naționale a României au atras recent atenția asupra pericolului ”feudalizării” fondurilor europene în România, prin crearea unor adevărate filiere prin care autoritățile județene dirijează acești bani către clientela politică. De vină pentru acestă situeșie ar fi lipsa unui sistem eficient de absobție a fondurilor, care favorizează mai mult consultanții, dar și selecția defectuoasă a proiectelor.

”Fondurile europene sunt câștigate mereu cam de aceeași în fiecare județ. Multe dosare sunt declarate neeligibile, chiar dacă rămân bani. Nu există un sistem de monitorizare a celor care își fac treaba defectuos sau cu rea-voință”, este de părere Daniel Ciobanu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli din Bacău.

El cataloghează drept ”utopică” tentativa de accesare a fondurilor UE de către micii fermieri. Fondurile europene sunt destinate, cu precădere, marilor agricultori care dețin complexe integrate, au conexiuni politice și pot accesa mai multe linii de finanțare.

”Accesarea fondurilor europene este o utopie pentru micii fermieri români. La noi, fermierul este obligat să alerge pe la instituțiile statului pentru tot felul de documente iar apoi să scoată bani din buzunar pentru consultanți. Există deja o adevărată castă a consultanților, o adevărată industrie, dezvoltată tocmai pentru că statul a refuzat să se implice în simplificarea procedurilor”, adaugă Ciobanu.

Agricultorii români apreciază că adevărații beneficiari ai fondurilor europene sunt, de fapt, funcționarii publici și consultanții, care au formate, în timp, o adevărată castă și derulează o adevărată ”industrie” a fondurilor europene.

Fermierii susțin că există firme de consultanță care au zeci, dacă nu chiar sute de angajați, deținute de multe ori de apropiați sau chiar de rude ale funcționarilor publici care gestionează dosarele.

Ei spun că s-a ajuns în acestă situație din cauza lipsei de implicare a statului, care nu a făcut nimic pentru a simplifica acestă birocrație. În acest fel, susțin agricultorii, a fost denaturat însăși scopul programelor europene pentru agricultură.

Fermierii au dat exemplul statelor din vestul Europei unde statul finanțează rețele de birouri de consultanță care se ocupă gratis de întocmirea unor proiecte standard pentru fermieri în funcție de marimea suprafețelor deținute, de culturile semănate sau de numărul de animale crescute în ferma respectivă.

Agricultorii români s-au plâns nu o dată de lipsa de finanțare – subvenția la o treime față de fermierii din vest, lipsa creditării din partea băncilor, imposibilitatea accesării fondurilor europene, etc, lucruri care îi pun în imposibilitatea de a concura de la egal la egal cu agricultorii din vest.

Sursa: Agrostandard