Politică

Europa la preţ redus

Indicele preţurilor de consum din Estonia a dat cu minus pentru a treia lună consecutivă, la un calcul anualizat. Astfel, preţurile din Estonia sunt acum cu 0,7% mai mici decât în luna iulie a anului trecut. O ştire care aparent ar trece neobservată, câtă vreme Estonia e o ţară mică şi îndepărtată. Numai că trendul deflaţionist apărut în Estonia se întinde pe continent, iar preţurile din întreaga Europă sunt în scădere.

În mod normal, ştirile anunţă că „inflaţia a fost de X la sută”. A anunţa acum că „deflaţia este de 0,7%” poate părea o exprimare total deplasată. Totuşi, această exprimare tinde să devină una uzuală în contextul crizei globale.

Zona euro este deja în deflaţie. Pentru iunie, s-a înregistrat o cotă de -0,1%, în timp ce pentru iulie s-a înregistrat -0,6%. Cifre nu sunt îngrijorătoare. Estonia, în schimb, a anunţat o deflaţie anualizată de -0,7%. Este a treia lună consecutivă când din Estonia vine cifre cu minus în faţă.

Domeniile care au mers pe minus anualizat sunt concludente pentru analizarea comportamentului consunatorului eston:
– carburanţi: -19,8%
– produse alimentare în general: -5,1%
– lactate: -14,4%
– alcool şi tutun: +13% (în principal ca urmare a creşterii accizelor)

Situaţia curentă este doar o introducere. Panica s-ar putea instala abia după publicarea cifrelor pe luna august.

Deflaţia în România

Valorile comunicate de INS în ultima perioadă confirmă faptul că deflaţia se apropie şi de România. În luna aprilie, inflaţia a fost 0,27% faţă de martie (6,45% anualizat), în mai a fost de 0,01% faţă de aprilie (5,95% anualizat), iar în iunie a fost de 0,20% faţă de mai (5,86% anualizat). Valoarea din iulie va fi anunţată de INS luni, 10 august.

Luna august este în România o lună de deflaţie prin comparaţie cu cea precedentă – iulie. Practic, noi suntem deja în deflaţie, lucru care va fi confirmat numai de comunicatul INS din 10 septembrie. Având în vedere cifrele mari anualizate, până una-alta suntem, la nivel statistic, în siguranţă. Totuşi, situaţia din teren nu aşteaptă ca valoarea anualizată să scadă sub 0, iar economia va resimţi efectul deflaţiei.

Cauze şi efecte

Deflaţia, adică scăderea preţurilor de consum, este cauzată de reducerea consumului. Aparent, „preţuri mai mici” sună bine pentru consumatorul final. În mod special pentru pensionari (cu venituri mici) sau pentru cei cu venituri fixe (în general bugetarii), deoarece – măcar macroeconomic – plătesc mai puţin. În mod practic, încasările mai mici împing companiile la reduceri salariale sau concedieri, care duc la transformarea consumatorilor în oameni cu punga restrânsă la maximum, care nu mai generează acelaşi consum. Rezultatul: un consum mai mic, adică vânzări mai restrânse, care atrag după sine preţuri mai mici pentru stimularea vânzărilor.

Având în vedere restrângerile de personal şi de salarii, ne putem aştepta ca deflaţia din România să fie consistentă. Astfel, august nu va mai fi lună de corecţie care să mai pondereze valorile, ci poate fi „varianta demo” a perioadei de deflaţie care se instalează în Europa şi care nu va ocoli nici România.

Laurenţiu Popa
sursa: capital.ro