C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Eterna și fascinanta inflație

Inflația crește în două luni cât era planificat să crească în jumătate de an. După ianuarie și februarie am acumulat o inflație de peste 1,5%, în vreme ce ținta de inflație pe 2011 este de 3%. De când scriu pe acest blog am anticipat numai „succesuri” în țintirea inflației și până acum realitatea a ținut morțiș să-mi dea dreptate.

Amuzant este că în ciuda mediului inflaționist global marea majoritate a analiștilor (voluntar sau involuntar) întrețin iluzia că scumpirile sunt determinate de factori strict subiectivi. Primul este egoismul și calicia furnizorilor de carburanți – o explicație cu atât mai șocantă cu cât volumul vânzărilor de carburanți a scăzut drastic în ultimele luni; astfel, din cele vânturate pe la televizor ar rezulta că benzinarii sunt deopotrivă calici și proști. Al doilea se leagă de condițiile meteo care au influențat agricultura și mă gândesc că responsabilul ultim este aici Dumnezeu. Probabil mai avem puțin și ajungem să facem mătănii pentru îndeplinirea țintei de inflație.

Ideea e simplă, dar ascunsă. Dacă tipărești bani, ai parte de scumpiri. Scumpirile definesc scăderea puterii de cumpărare a monedei. Câtă vreme Ben Bernanke creditează mapamondul cu dobândă zero, ce vă așteptați să se întâmple? Să se ieftinească petrolul? Câtă vreme dobânzile practicate de băncile românești sunt real-negative (sub rata inflației), ce vă așteptați să se întâmple? Să economisească lumea? Și toată această recrudescență a inflației se întâmplă în recesiune când, așa cum scrie în orice manual, prețurile suferă o presiune descendentă, nu ascendentă. Vă dați seama cât ar fi fost inflația în cazul în care condițiile monetare actuale ar fi fost reproduse în contextul de boom economic al anilor trecuți?!

Pe oriunde am fost invitat să vorbesc (la Realitatea, la Money Channel, la Adevărul) în ultimele luni am spus că scumpirile vor continua, că degeaba se lamentează naivii și stârnesc proteste „la pompă”. Jocul îi depășește, și pe ei și pe benzinari. Este vorba de impozitare. Inflația acționează ca un impozit ascuns. Ținerea pe linia de plutire a activelor subprime, salvarea guvernelor insolvabile din Europa, suportarea portofoliului putred al băncilor din România și a unui sistem asistențial falimentar (pensiile, de exemplu), toate s-au făcut prin emisiune de bani. Adică prin impozitare ascunsă. Doar o simțim, nu o vedem. Iar inconștientul economic dă vina pe carteluri, monopoluri, agenturi…

Bogdan Glăvan
sursa: standard.money.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss