Un grup de oameni de ştiinţă au pus într-o cuşcă cinci maimuţe şi în mijlocul cuştii o scară, iar deasupra scării o legătură de banane. Când o maimuţă se urca pe scară sa ia banane, unul dintre oamenii de ştiinţa arunca o galeată cu apă rece peste cele rămase la sol. După o vreme, când o maimuţă încerca să urce scările, celelalte o opreau. După mai mult timp, nici o maimuţă nu se mai urca pe scară, în ciuda tentaţiei bananelor.
Atunci, oamenii de ştiinţă au înlocuit una dintre maimuţe. Primul lucru pe care l-a făcut maimuţa nouă a fost să se urce pe scară. Dar a fost trasă înapoi de celelalte şi bătută. Oamenii de ştiinţă au înlocuit pe rând toate maimuţele din grup. După câteva bătai nici un membru al noului grup, nu se mai urca pe scară. În final, oamenii de ştiinţă au rămas cu cinci maimuţe care, deşi nu primiseră niciodata o baie cu apă rece, loveau maimuţele care încercau să ajungă la banane.
Dacă ar fi fost posibil ca maimuţele să fie intrebate de ce le băteau pe cele care încercau să se caţere pe scară, poate că răspunsul ar fi sunat cam aşa: ”Nu ştim. Aici lucrurile întotdeauna au fost asa…”
Cei mai mulți oameni nu vor să vadă lucrurile așa cum sunt, ci așa cum cred că sunt, deoarece așa au fost învățați; în acest mod informaţia a fost transmisa mai departe de către părinți, frați, unchi, veri, prieteni, mass-media, societate… Suntem precum niște roboți care repetă mereu aceleași lucruri. Iar asta se întâmplă pentru că suntem educați pentru a nu gândi, suntem educați pentru a nu pune în mișcare rațiunea, ci pentru a repeta informații care sunt in prealabil pregătite şi servite nouă… nu cumva sa ne doară capul de la atâta gândit.
sursa: stiintific.com
Adauga comentariu