C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Despre politică și Mafie în România

mafia-corrupt-america-state-693-nPolitica și Mafia sunt două puteri care trăiesc din controlul asupra aceluiași teritoriu. De aceea, ori fac război, ori ajung la o înțelegere.” – Paolo Borsellino, magistrat anti-Mafia, asasinat în Palermo cu o mașină capcană la mai puțin de două luni după asasinarea, în aceleași condiții, a prietenului și colegului său, Giovanni Falcone.

O definiție a Mafiei a dat-o același autor al citatului de mai sus cu prilejul unei întrebări care i-a fost pusă pe acest subiect, la un anumit moment al carierei sale. De fapt, nu a făcut altceva decât să relateze răspunsul unui boss mafiot atunci când Borsellino însuși i-a pus și el aceeași întrebare: ce este Mafia? Răspunsul boss-ului mafiot a fost unul mai mult decât edificator pentru ceea ce se întâmplă azi în România: „…să presupunem că există un post vacant de conducere în cadrul unui parchet sau tribunal oarecare și pentru ocuparea lui se prezintă trei candidați: primul foarte bine pregătit, cinstit, onest și incoruptibil; al doilea bine pregătit dar cu probleme de integritate și coruptibil; cel de-al treilea, complet nepregătit și de-a dreptul tâmpit, profund corupt și cu relații în lumea interlopă. Cine crezi că va ocupa postul? Cel de-al treilea, bineînțeles. Ei bine, asta este Mafia!”

Din această definiție plastică și originală putem trage concluzia că un un grup infracțional organizat de genul clanurilor sau rețelelor de tip mafiot va încerca întotdeauna să-și asigure „spatele” infiltrând la vârf sistemul judiciar, în speță instituțiile statului create pentru combaterea infracțiunilor de orice tip dar mai ales a celor de corupție la nivel înalt, cu oameni slab pregătiți, lipsiți de caracter și de orice urmă de conștiință dar care nu vor pregeta să execute orice ordin venit din partea celor care i-au așezat pe funcții și cărora le datorează, până la urmă, sinecurile și cariera profesională.

Acum să privim puțin spre scena politică din România zilelor noastre. Ce vedem? Un șef de consiliu județean încerca, prin metode ilegale, să plaseze la conducerea unei secții a DNA un om de încredere, în schimbul anulării unui raport de incompatibilitate al ANI care îl viza chiar pe el. Omul de încredere nu era altul decât soția șefului poliției din județul păstorit de el, șef de poliție a cărui soră face și ea parte din sistemul judiciar românesc, fiind judecător și șefa secției contencios a Curții de Apel Craiova, cea care urma să anuleze raportul ANI în care șeful de consiliu judetean era acuzat de incompatibilitate. De prisos să mai amintim că între șeful de consiliu județean și șeful poliției județene exista o strânsă relație de prietenie și afaceri, cimentată și printr-o hotărâre dată de 11 consilieri locali, cu ajutorul neprețuit al șefului organizației locale de partid, pentru a aproba concesionarea unor terenuri aparținând domeniului public al statului român la prețuri derizoriu de mici către un membru al familiei sus-amintitului șef de poliție. V-am pierdut deja? De asemenea, șefului poliției i se promisese că, pe linie de partid, se vor trage toate sforile necesare pentru ca acesta să avanseze în carieră la nivel central, în cadrul Ministerului de Interne, sau măcar să își păstreze funcția actuală de conducere în fruntea IPJ Mehedinți. În încrengătura de rubedenii, cumetri, afini, prieteni și oameni de partid îi regăsim, printre alții, și pe directorul televiziunii locale controlate de șeful consiliului județean, pe secretarul consiliului județean sau chiar pe directoarea Casei de Asigurări de Sănătate județene.

Să aruncăm privirea puțin mai departe, la Constanța, și vom vedea un alt șef de consiliu județean acuzat de multiple infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice sau contra intereselor persoanelor. Pentru cei mai puțin cunoscători, infracțiunile de abuz în serviciu sunt echivalente, în limbaj popular, cu celebra expresie „io fac ce vreau io, bă, că io-s șefu’, ați înțeles?” Adică, omul nu are nici mamă, nici tată și cu atât mai puțin îi pasă de legile țării și de respectarea lor. Regăsim și aici o rețea infracțională bine organizată din care fac parte primarul cu veleități de gigolo al orașului de la malul mării, consilieri județeni sau locali, oameni de afaceri de partid (alții oricum nu ar avea loc „pe piață”), magistrați, polițiști, funcționari publici etc. toți legați de interese obscure și de diferite afaceri ilegale realizate prin contracte de stat de milioane de euro plătite la prețuri supraevaluate de zeci și sute de ori din banii contribuabililor. Și exemplele ar putea continua.

Unul din punctele comune ale celor două cazuri îl reprezintă faptul că sistemul judiciar și organele de poliție locale care sunt, cel puțin teoretic, cele care ar trebui să reacționeze primele la orice derapaje de la litera și spiritul legii, inclusiv sau în mod special a liderilor de partid corupți din teritoriu, au fost penetrate, anihilate, cumpărate sau mituite aproape în întregime. Așa se explică de ce, în ambele cazuri prezentate, a fost necesară intervenția structurilor DNA, SRI și a celor judiciare (poliție) de la nivel central și asta din cauză că altfel, operațiunile de reținere, anchetare și, eventual, arestare a membrilor acestor grupuri infracționale organizate cu potențial ridicat de risc la adresa securității naționale a României ar fi fost sortite, de la bun început, eșecului. Chiar și acționând de la nivel central, succesul unei operațiuni de o asemenea anvergură nu poate fi garantat întotdeauna, deoarece chiar și la acest nivel sistemul de justiție și organele de forță ale statului au fost infiltrate și ele sau nu au fost încă pe deplin asanate de magistrați, polițiști și funcționari șantajabili, corupți sau coruptibili. Iar cu un guvern în fruntea țării condus de un premier apărător și avocat al corupților și infractorilor anchetați sau dovediți din politica românească, misiunea de curățare a sistemului judiciar și a celorlalte instituții ale statului va fi una cu atât mai dificilă.

Ce este de făcut? Lupta cu Sistemul trebuie să continue cu orice preț, pentru că orice pas înapoi făcut acum, când instituții cum sunt DNA, ANI, ICCJ sau SRI ne arată că nu mai sunt intimidate și că nu vor da ceda presiunilor și amenințărilor la care sunt supuse zilnic de doi ani încoace, ne va costa scump pe toți cei care ne-am făcut planuri pentru a trăi în această țară în anii ce stau să vină. Adică ne va costa scump pe toți, zic eu. Nu este o luptă ușor de dus și nici egală, ținând cont de posibilitățile financiare și de uriașul arsenal de propagandă și manipulare pe care îl au la dispoziție cei care vor cu orice preț să îngenuncheze justiția pentru a le fi bine lor și acoliților lor. Și nici nu este o luptă care se va sfârși vreodată, pentru că nicio țară din lumea asta nu a reușit, până acum, să eradicheze în totalitate acest flagel. Însă putem face un lucru pe cât de simplu, pe atât de eficient: să vorbim despre corupție și corupți zilnic! Să nu ne fie frică și să nu ne simțim rușinați ori jenați să vorbim despre asta sau să-i arătăm cu degetul. Așa cum spunea și omul care și-a dedicat viața luptei împotriva corupției la nivel înalt și încarcerării capilor Mafiei italiene:

„Vorbiți despre Mafie! Vorbiți la televiziune, la radio, în ziare, pe stradă, la serviciu sau acasă, cu familia sau prietenii. Dar vorbiți.”

Autor: Sebastian Duma

Sursa: Politicstand

Related Posts

One Response “Despre politică și Mafie în România”

  1. viorel says:

    Mafia si politica, sunt una si aceeasi in Romania…Primari, Presedinti, Prefectii, Consilieri, Politisti,magistrati,etc = Baroni, Mafioti, Gangsteri….etc.Afaceri cu bani la negru, din economia subversiva…Gauri uriase in buget, din salarii pensii,sanatate!

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss