Politică

Dâncu, tehnocratul specialist cu bani pompaţi de la Guvern

00035215_largeDin start, Cabinetul Cioloş a pornit cu stângul, cu chiloţii la vedere. La propriu cu boxerii fostului ministru niminalizat la Sănătate. Au urmat studiile politehnice ale ministrului desemnat la Justiţie, o plângere la DNA pentru ministrul desemnat la Învăţământ….şi lista va mai continua. Din păcate.

Am ales să avem un guvern de tehnocraţi. Cel puţin asta a fost mereu propăvăduit. Asta ne-am dorit. Dar ce înseamnă tehnocrat?

TEHNOCRÁT, -Ă s. m. f. 1. adept al tehnocrației. 2. specialist într-un anumit domeniu. (< fr. technocrate) iar TEHNOCRAȚÍE s. f. 1. Orientare în sociologia și politologia contemporană potrivit căreia rolul în conducerea societății trebuie să revină specialiștilor din diverse domenii. 2. Sistem de guvernare controlat de tehnicieni, îndeosebi experți tehnici, ca alternativă la cel în care conducerea o au factorii politici. ♦ Intelectualitate tehnică (cu rol conducător). – Din fr. technocratie.

Cam acesta ar trebui să fie scheletul pe care să se muleze miniştrii din Cabinetul Cioloş. Iar întrebarea este au sau nu ce căuta în afacerile, poftim, business-urile să nu sune peiorativ! acestor tehnocraţi contractele cu statul?! Pentru că, să ne înţelegem, dacă plouă cu bani de la stat orice cretin îşi poate duce Sereleul de apartament la profituri ameţitoare. Dar asta nu înseamnă că e specialist. Pentru că specialistul răzbate în jungle pieţei guvernate de cerere şi ofertă justă.

Cu toate acestea unii din tehnocraţii lui Cioloş au fost abonaţi la banul public. Specialişti umflaţi cu ban public.

Vasile Dâncu, ca de altfel Ioan Rus, Rodica Stănoiu, Şerban Mihăilescu ori Viorel Hrebenciuc, dacă ar fi să enumerăm strict doar o serie de lideri social-democraţi (adăugaţi domniile voastre social-democraţii de prin judeţe, plus politiceni de prin alte partide) s-a îmbogăţit din contracte cu statul.

Înainte de a fi ministru al Informaţiilor în decembrie 2000, Vasile Dâncu a creat, a patronat şi a condus firma de sondaje de opinie Metro Media Transilvania, pe care a înfiinţat-o în 1994. Apoi, în 1996 Vasile Dâncu a devenit angajat al Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR) numit fiind în funcţia de consilier al directorului general al Radiodifuziunii, Tudor Cătineanu. După numai 4 luni, pe 22 iulie 1996, SRR reprezentată prin Tudor Cătineanu, a încheiat un contract cu Metro Media Transilvania, reprezentată prin Vasile Dâncu, notează grupul.ro. Contractul avea ca obiect realizarea unor studii referitoare la audienţa Radio România şi editarea unui volum pe această temă. Valoarea contractului, una imensă, 359.500.000 de lei, fără TVA, adică aproximativ 140.000 de dolari cu TVA la vremea respectivă. Firma tehnocratului specialist Vasile Dâncu primea o comandă de 140.000 de dolari din bani publici de la societatea de stat la care Vasile Dâncu era angajat.

Acest aspect, precum şi alte neregularităţi, au determinat începerea unei anchete a Poliţiei, un control efectuat de Direcţia pentru Combaterea Criminalităţii Economico-Financiare din Inspectoratul General al Poliţiei.

Raportul a fost înaintat la data de 6 noiembrie 1996, Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, semnalând o serie de neregularităţi precum:

  • contractul a fost atribuit direct firmei Metro Media în absenţa oricărei licitaţii;
    – contractul a fost semnat de directorul general Tudor Cătineanu, fără să existe un aviz din partea Oficiului Juridic al Radioului, aşa cum prevede legea;
    – contractul a fost negociat şi semnat, din partea executantului, Metro Media Transilvania, de managerul general Vasile Dâncu, care era, în acelaşi timp, consilier al celui care a semnat contractul în calitate de beneficiar, Tudor Cătineanu. Astfel, directorul Radioului public s-a angajat să-i plătească consilierului sau 140.000 de dolari fără a avea măcar un deviz estimativ care să justifice cheltuirea unei sume atît de mari;
    – deşi Metro Media se angajase să realizeze 6.000 de chestionare, firma lui Vasile Dâncu a subcontractat aplicarea pe teren a chestionarelor.

Mai mult, în chestionarul elaborat de Metro Media Transilvania apar întrebări care nu au nici o legătură cu măsurarea audienţei Radioului: Mergeţi la vot?, Cu ce partid votaţi?, Pe cine alegeţi Preşedinte?

Pe baza acestor argumente, în 6 noiembrie 1996, Inspectoratul General al Poliţiei a solicitat Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, verificarea oportunităţii şi legalităţii folosirii celor 140.000 de dolari din bani publici şi stabilirea prejudiciului adus Radioului. Generalul Voicu solicita, de asemenea, ca “decizia Consiliului de Administraţie, însoţită de procesul verbal de control şi documentele litigioase, să fie remise cît mai urgent posibil Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Economico-Financiare din Inspectoratul General al Poliţiei”.

Ca urmare a solicitării Poliţiei, Oficiul Juridic al Societăţii Române de Radiodifuziune a înaintat, în 25 noiembrie 1996, o notă prin care pune în evidenţă nerespectarea prevederilor legale în cazul contractului cu Metro Media Transilvania. În ciuda tuturor evidenţelor, Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii nu a luat nici o măsură împotriva celor implicaţi, continuînd să verse bani în contul Metro Media. La rîndul ei, firma lui Vasile Dâncu nu a luat nici un moment în serios ancheta Poliţiei. Directorul general al Radiodifuziunii, reprezentantul PDSR Tudor Cătineanu, a îngropat ancheta Poliţiei. Mai mult, în 15 noiembrie 1996, la cîteva zile după ce directorul Radioului a primit raportul generalului Voicu, domnul Vasile Dîncu face un gest care ar putea părea onorabil – îşi prezintă demisia din funcţia de consilier al directorului Societăţii Române de Radiodifuziune. Demisia urma să devină valabilă din 1 decembrie 1996, hotărîrea lui Vasile Dâncu fiind, după cum arăta el însuşi, “irevocabilă”. În realitate, această demisie nu a fost decît o manevră a lui Vasile Dâncu. Pentru că muşamalizarea afacerii s-a dovedit un succes, domnul Dâncu a rămas consilier al lui Tudor Catineanu pînă la încheierea mandatului acestuia în 1999. Hotărîrea “irevocabilă” din noiembrie 1996 avea să fie pusă în aplicare doar 3 ani mai tîrziu, odată cu instalarea noului Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune. Prin Ordinul numărul 975 din 29 noiembrie 1999, Andrei Dimitriu, Preşedintele-Director General al Radioului, lua act de demisia lui Vasile Dâncu din 15 noiembrie 1996 şi hotăra încetarea contractului de muncă al acestuia.

Iar aceştia nu au fost singurii bani publici ajunşi la specialistul Dâncu. În noiembrie 2009 Agenția pentru Strategii Guvernamentale (ASG), aflată în coordonarea primului ministru Emil Boc, a încheiat un contract cu Metro Media Transilvania, firma înființată în 1994 de Vasile Dâncu. Valoarea contractului era de circa 253.000 euro. E drept, să notăm că acordarea contractului a venit în urma unei licitații electronice. La care însă singurul ofertant a fost firma lui Vasile Dâncu. Contractul prevedea realizarea unui sondaj de opinie panel – “Panelul evaluarii politicilor publice din Romania – PEPPR”, 2009. Contractul nu intra sub incidența acordului privind contractele de achiziții publice.

Iar legat de tehnocraţi şi profesionalism, Metro Media s-a remarcat prin lipsă de profesionalism şi servilism faţă de partidul lui Ion Iliescu şi Adrian Nastase. Înaintea alegerilor din 2000, firma lui Dâncu anunţa că PDSR va obţine peste 50% din voturi. După alegeri, Metro Media a realizat alte sondaje fanteziste, menite să legitimeze liderii şi afacerile PSD, de la cercetări în care cifrele referitoare la încrederea şi intenţia de vot pentru Adrian Năstase frizează absurdul, pînă la sondaje care arată entuziasmul cu care românii au primit Proiectul Dracula Park. În 10 octombrie 2003, cu o săptămînă înainte de referendumul pentru modificarea Constituţiei, Metro Media a dat publicităţii Barometrul de Opinie “Referendum pentru Constituţie”. Rezultatele acestui sondaj sunt aiuritoare. Potrivit firmei lui Vasile Dâncu, 73% dintre români urmau să meargă sigur la vot, alte 16 procente spuneau că, probabil, vor merge. Doar 6% dintre români spuneau că sigur nu vor merge sau probabil nu vor merge la vot. Aceste date se refereau strict la situaţia ca referendumul să se desfăşoare într-o singură zi, duminică 19 octombrie. Rezultatele oficiale, obţinute în urma fraudelor de la referendum, au contrazis total datele furnizate de aşa-zişii profesionişti de la Metro Media. Deşi a mărit durata de desfăşurare a referendumului la 2 zile, PSD a anunţat o prezenţă la vot de numai 55,7%, cu 17,3% mai mică decât cea estimată ca “sigură” de Metro Media şi cu 33,3% mai mică decît prezenţa “probabilă” rezultată din sondaj.

Tehnocraţii, specialişti care stăpânesc domeniul lor în asemenea măsură încât supravieţuiesc fără probleme pe o piaţă liberă, unde concurenţa e la ea acasă şi domneşte legea cererii şi ofertei. Şi tehnocraţii noştri, specialişti care stăpânesc domeniul lor în asemenea măsură încât fără bani de la guvern nu supravieţuiesc într-o piaţă concurenţială.

Amiralul Edouard Guillaud șefului Marelui Stat Major al Armatei Franceze spunea acum o lună, înaintea atacurilor de la Paris, că e nevoie de o finanțare mult mai generoasă pentru armată și făcea apel ca francezii ”să se gândească la ceea ce e de negândit”. Europa ar trebui, cu alte cuvinte, să renunțe la politicienii aleși democratic (care sunt în mod necesar vulnerabili tocmai din cauza votului popular) și să se îndrepte către specialiștii care știu mai bine ce este bun și ce nu pentru Europa. Poate că ieri un prim val din aceşti specialişi tocmai se aflau în Parlamentul României pentru a convinge Comisiile că merită votul de învestitură pentru noul Guvern.

Autor: Mihai Petean

Sursa: Cotidianul