Politică

Dan Diaconu: ”O nouă Europă?”

Actualele alegeri europene s-ar putea constitui într-o reformă politică radicală a UE. În condițiile în care în ultima perioadă s-a observat limpede că „opoziția” socialiști-populari e o vrajă ieftină menită a-i păcăli pe proști, e clar că, de la bază, se simte cu stringență necesitatea unei schimbări. Culmea e că această schimbare va avea loc acolo unde ne așteptăm cel mai puțin.



Partidul Popular European, actualul vinovat pentru dezastrul din UE, s-ar putea să nu mai existe după actualele alegeri. Și, chiar dacă va rezista, oricum nu va mai fi sub nicio formă vioara întâi a politicii europene. Pe de o parte Macron, împreună cu sforarul Guy Verhofstadt, plănuiesc un grup parlamentar care să-i fie subordonat limbricului francez. Un fel de grup globalist extrem care va fi format prin atragerea unor structuri radicale atât din ALDE cât, mai ales, din PPE.

Planul lui Macron însă nu reprezintă singura destructurare a PPE. Avem o altă mișcare despre care nu se știa nimic și care va prelua o altă halcă generoasă din defuncta struțocămilă. Matteo Salvini a luat inițiativa grupării partidelor naționaliste într-o coaliție nouă, denumită „Alianța Europeană a Popoarelor și Națiunilor”. Pe moment, din această alianță fac parte Liga lui Salvini, Alternativa pentru Germania(AfD), Partidul Poporului din Danemarca și Partidul Finlandezilor. Ceea ce am enumerat e doar grupul de inițiativă întrucât este de așteptat îngroșarea semnificativă a alianței după europarlamentare.

În primul rând, Viktor Orban va trece cu arme și bagaje în nou creata tabără. Dar, de plecat nu va pleca singur din PPE, ci va trage partide autentice de dreapta care nu se simt deloc bine acolo. Ceea ce va conduce, în final, la o spulberare de pe piață a popularilor. Iar la aceasta vor contribui, cu siguranță, și scorurile derizorii pe care le vor înregistra în alegeri așa-zisele partidele „corecte politic”.

Nici în tabăra socialiștilor lucrurile nu stau grozav, în ciuda rezultatelor bune din Spania. Peste tot în Europa, coabitarea populari-socialiști a deranjat, iar ultimul blat – cel cu Koveși – a arătat transparent faptul că, în realitate, cele două formațiuni sunt doar una, servind aceleași interese ale sforarului global. Este de așteptat ca și în tabăra socialiștilor să se producă un cutremur de proporții începând chiar de la PSD. Cu aproximativ 30% din voturile României câștigate la alegeri, PSD este cel mai important partid socialist de pe scena europeană și unul dintre puținele relevante. După ce se vor pune voturile pe masă, absolut toată politica de până acum a Grupului Socialiștilor se va schimba radical sau, dacă nu, vor muri după modelul PPE. Aceasta deoarece partidele cu adevărat relevante din cadrul grupului sunt conduse de sforari irelevanți din punct de vedere electoral, precum olandezul Timmermans, lansat în politică strict de serviciul secret al țării sale. În condițiile în care treburile se vor agrava, este posibil ca grupul socialiștilor să se rupă în două, în cel tradițional înghesuindu-se formațiuni luptând la „marja de eroare”, gen cea a lui Ponta și-a amantei lui Powell.

E interesant totuși ce va face PSD. Chiar dacă o aderare la Grupul lui Salvini pare acum imposibilă – prin prisma ideologiei partidului – ar trebui privite totuși două aspecte pe care le consider esențiale: branding-ul partidului în jurul noțiunii de patriotism(perfect în linie cu Alianța Popoarelor), dar și apropierea liderilor de cercurile de putere de la Washington, în special de Steve Bannon, cel care a lansat ofensiva menită a schimba UE.

Dacă PSD se va alătura Alianței Popoarelor, punând în balanță și celelalte achiziții ale lui Orban, s-ar putea ca această formațiune să devină cea mai puternică din Europa. Asta în timp ce, „tradiționalele” grupuri ale popularilor și socialiștilor să rămână în componență doar cu partide irelevante, fără nicio perspectivă. Doar nu credeți în viitorul unor construcții în paragină gen PNL sau ale unor bule de săpun precum USR sau Ponta.

Autor: Dan Diaconu

Sursa: Trenduri economice