C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Cum poate fi salvat euro?

Criza declansata in Grecia demonstreaza faptul ca zona euro are nevoie de o disciplina bugetara mai severa si este o greseala din care autoritatile ar trebui sa invete, spun analistii internationali.

Multe tari care folosesc moneda unica europeana, in special Grecia, interpreteaza apartenenta la aceasta zona euro ca pe un drept de a plati pentru importuri cu obligatiuni, nu cu resurse reale.

In plus, nu doresc nici sa ofere investitorilor rate mai bune ale profitabilitatii, nici sa devina producatori mai ieftini, deci mai competitivi. In schimb, fac apel la puterea politica pe care o detin, cerand imprumuturi de la alte state din zona euro, deoarece nu le pot obtine de pe pietele financiare.

Intre timp, unele dintre aceste tari cred ca, in viitor, aceste datorii vor fi iertate in intregime si, in loc sa faca schimbari pentru a putea plati pentru masinile, smartphone-urile sau avioanele importate, printre altele, vor sa primeasca aceste bunuri sub forma de donatie, este de parere Hans-Werner Sinn, presedintele Institutului German pentru Cercetare in domeniul Economiei.

Intr-un comentariu pentru The Wall Street Journal, Sinn spune ca Uniunea Europeana are nevoie de schimbarea reglementarilor privind datoriile, de sanctiuni aspre si, in special, de un nou sistem de reguli care sa reglementeze modalitatea de penalizare, fara sa lase loc pentru interpretarile politice.

Potrivit spuselor sale, pentru a salva moneda unica, liderii europeni ar trebui sa se inteleaga asupra mai multor aspecte.

Primul dintre acestea este stabilirea ratei datoriilor raportate la produsul intern brut invers proportional fata de rata deficitului raportat la PIB. De exemplu, pentru fiecare 10 puncte procentuale de diviatie de la rata datoriilor din PIB fata de cei 60% stipulati in Tratatul de la Maastricht, deficitul ar trebui modificat cu un punct procentual fata de cei 3% admisi prin Pactul de Stabilitate si Crestere.

Astfel, Germania, care are datorii de 73% din PIB, ar trebui sa aiba un deficit sub 1,7% din PIB, in timp ce Danemarca, cu datorii de 31% din PIB, ar trebui sa-i fie permis un deficit de 5,9%.

De asemenea, tarile care incalca regulile prinvind datoriile si deficitul, ar trebui sa plateasca o taxa, calculata pentru fiecare tara in parte, in functie de magnitudinea problemelor sale. Insa taxa ar trebui sa fie destul de mare incat sa asigure faptul ca nici o tara nu se va putea imprumuta cu dobanzi mai mici decat ar fi facut-o inainte de intrarea in zona euro.

Potrivit lui Sinn, taxele si sanctiunile ar trebui calculate de instititul european de statistica, Eurostat, pentru a nu lasa loc interpretarilor. De altfel, Eurostat ar trebui sa aiba autoritate asupra institutelor nationale de statistica, pentru a putea obtine toate informatiile necesare.

Daca institutele de statistica mint in privinta datoriilor si deficitului, asa cum autoritatile din Grecia au facut-o, acestea ar trebui aduse in fata Curtii Europene de Justitie.

Daca o tara ajunge totusi intr-o situatie disperata, celalalte state membre ar trebui sa-i acorde imprumuturi la o valoare totala, inclusiv dobanda, de nu mai mult de 10 la suta din PIB-ul tarii respective.

Iar, in caz extrem, daca o tara, in ciuda sprijinului financiar, ajunge la incapacitate de plata sau incalca regulile de peste cinci ori in zece ani, ar trebui exclusa din uniunea monetara.

Desi toate aceste reguli ar necesita schimbarea tratelor europene, spune Sinn, ar trebui deja puse in practica in cazul Greciei, mai ales ca nu s-au stabilit, deocamdata, conditiile pentru imprumutul de la UE si FMI.

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss