C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Cum au fabricat băncile 7 miliarde lei din nimic?

Diminuarea ritmului de creştere a indicelui preţurilor de consum către un minim în zona de 3% este pusă în pericol în condiţiile în care sistemul bancar continuă procesul de multiplicare monetară. Cantitatea de bani a crescut cu aproape şapte miliarde lei luna trecută, în timp ce avansul anualizat a fost de 6,6%, potrivit datelor oficiale furnizate de Banca Naţională a României. Specialiştii au afirmat că principalul motor al creaţiei monetare l-a reprezentat cumpărarea de titluri de stat de către instituţiile de credit cu lichidităţi eliberate de la banca centrală.

Analistul financiar Călin Rechea atrage atenţia asupra faptului că BNR realizează operaţiuni repo chiar înaintea licitaţiilor organizate de Ministerul de Finanţe în volume foarte apropiate de sumele pe care statul doreşte să le atragă. În lunile noiembrie şi decembrie acest fenomen s-a intensificat, cu impact direct asupra cantităţii de bani din sistem.
Finanţarea deficitului bugetar va fi, în cele din urmă, inflaţionistă, banii suplimentari urmând să se regăsească în preţuri în lunile următoare. “Suntem pe o curbă inflaţionistă, fără îndoială”, ne-a declarat analistul financiar Bogdan Baltazar, care consideră că transmiterea în preţuri va fi integrală, chiar dacă nu va fi imediată.

Cristian Păun, conferenţiar în cadrul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, spune că această majorare a masei monetare, de asemenea, vine în sprijinul băncilor pentru ca acestea să monetizeze pierderile rezultate din acumularea creditelor neperformante.

Masa monetară în sens larg (M3) a atins un nou maxim istoric, de 216,2 miliarde lei, la sfârşitul anului trecut, după un avans de aproape şapte miliarde lei în deplin contrast cu creşterea economică anemică a României. Nivelul amintit este dublu faţă de cantitatea de bani consemnată în ianuarie 2007. “Relaxarea monetară se accentuează”, ne-a declarat Călin Rechea, analist financiar, adăugând că mecanismul de creare a inflaţiei este utilizat în mod voit de către Banca Naţională, care răspunde unui plan cadru de acţiune aplicat de băncile centrale la nivel european.

Un avans anualizat de 5,2% s-a înregistrat şi pe masa monetară M1, fapt asupra căruia atrage atenţia Cristian Păun, conferenţiar la ASE: “M1 în anul 2011 şi-a reluat din nou creşterea după ce în 2009, dar mai ales în 2010 ritmul a fost semnificativ încetinit.” Multiplicarea monetară din sistem ar urma să creeze presiuni inflaţioniste în măsura în care expansiunea cantităţii de bani va fi contrapusă unei oferte relativ similare. “Mai devreme sau mai târziu, se va vedea şi în preţurile incluse de INS în coşul de inflaţie”, a spus Păun.

Analistul financiar Bogdan Baltazar apreciază, deopotrivă, că această creaţie monetară se va transmite integral în preţuri chiar dacă procesul ar putea suferi întârzieri. “Puseul e clar inflaţionist”, a spus acesta confirmând că nu crede că indicele preţurilor de consum nu se va putea menţine la creşteri în zona de 3% după acest avans semnificativ al masei monetare. “Impulsul acesta monetar va răsturna tendinţa de dezinflaţie”, a mai zis Baltazar.

Călin Rechea, analist financiar, aminteşte cazul Turciei, care a înregistrat în primăvara anului trecut o inflaţie anualizată de 3%, record al ultimilor 50 de ani, pentru ca apoi să urce din nou în zona de 10%, până în toamnă. “Nu ne vom încadra în intervalul ţintit de BNR. Mai degrabă cred că vom avea o evoluţie ca la turci”, a spus Rechea, amintind că România a avut creşteri importante de preţuri chiar şi în 2009, când în Europa inflaţia era marginală.

Finanţarea inflaţionistă a deficitului bugetar

Care este sursa acestei creaţii monetare?, a fost întrebarea Curierului Naţional pentru specialiştii contactaţi. Răspunsul a fost acelaşi: injecţiile de lichiditate ale BNR către băncile comerciale având ca destinaţie finală statul. Aflăm, astfel, că nu numai salariile şi pensiile, dar şi cheltuielile către clientela politică denunţate în stradă în aceste zile sunt finanţate de către Banca Naţională prin pomparea banilor inflaţionişti.
Călin Rechea a urmărit cu atenţie mecanismul prin care sistemul bancar face creaţie monetară cu scopul finanţării deficitului bugetar. Astfel, BNR realizează operaţiuni repo cu băncile comerciale chiar înaintea (uneori exact în aceeaşi zi) licitaţiilor prin care Ministerul de Finanţe atrage bani prin plasarea de titluri de stat. Volumul operaţiunilor repo este apropiat cu cel al sumelor atrase, iar acest fenomen s-a accelerat în ultima parte a anului, ceea ce se regăseşte chiar în masa monetară. Şi pentru ianuarie ar fi de aşteptat un proces inflaţionist în condiţiile în care de la începutul anului s-au realizat echivalentul a un sfert din totalitatea operaţiunilor repo din 2011, mai avertizează Rechea.

Cristian Păun afirmă, la rândul său, că statul, în condiţiile unui rating slab, are posibilităţi restrânse să se finanţeze din pieţele internaţionale. Bugetul apelează atunci la singura opţiune care îi mai rămâne: “Finanţarea internă a deficitului se face de către băncile comerciale care au OBLIGAŢIA prin regulamentele bancare să cumpere doar anumite titluri în portofoliile lor considerate lichide şi puţin riscante, iar lista începe cu titlurile de stat.” Prezenţa statului creează însă distorsiuni în piaţa creditului, concurând companiile, dar punând presiuni şi asupra creşterii dobânzilor.

Rechea spune că politica de reducere a dobânzilor din partea BNR nu s-a datorat preocupării pentru costurile de finanţare ale companiilor şi a suportabilităţii datoriilor populaţiei întrucât este greu de presupus ca băncile comerciale să umble la dobânzile finale. “Totul s-a făcut exclusiv pentru buget. BNR a hotărât să monetizeze deficitul bugetar”, a zis analistul financiar. “Represiunea financiară” care are în vedere suprimarea ratelor de dobândă cu preţul sacrificării celor care economisesc reprezintă doar o “încercare disperată de a finanţa datoria publică” ce escaladează exponenţial.

Preţurile, ameninţate chiar de banii din buzunarul dumneavoastră

Interesant este că masa monetară care este cea mai strâns conectată cu preţurile de la raft, numerarul în circulaţie, a avut şi cel mai important salt. Creşterea din 2011 a fost de 14,2%, cantitatea de bani depăşind pentru prima dată 30 miliarde lei. Păun spune că, de obicei, un astfel de fenomen apare ca urmare a neîncrederii care apare în piaţă cu privire la lichiditate şi la riscurile asociate. Baltazar spune că nu acesta este cazul în momentul de faţă. Numerarul în circulaţie este doar o faţetă a unei creşteri monetare de ansamblu. “Lumea pune banii în bănci, dar îi şi ţine în buzunar pentru că sunt o resursă ieftină”, a zis analistul financiar completând că banii cheltuiţi de stat în decembrie au ajuns pe diverse căi la oameni.

Leii sunt doar ai noştri

În primăvara anului trecut, BNR justifica avansul masei monetare prin emisiunile de lei realizate în contul valutei intrate în ţară. Am ridicat această problemă specialiştilor contactaţi de noi. Rechea spune că nu este cazul, citând un aport al BERD care spune că Europa Centrală şi de Est a avut fluxuri negative de capital în trimestrul al treilea din 2011 pentru prima dată de la începutul lui 2009. Bogdan Baltazar afirmă însă că intrările de capital s-au reluat între timp şi că sunt şi ele o cauză a creaţiei monetare.

Cristian Păun susţine însă că tipărirea de lei în contul valutei intrate în ţară este deopotrivă inflaţionistă: “Aceasta este una din cele mai mari probleme ale României pentru că urmăreşte în permanenţă să ţină pasul cu ritmul în care creşte masa monetară în afară (euro sau dolari). În acest caz noi adăugăm crizei noastre interne (generată de lipsa de reforme structurale) şi o problemă externă pe care o importăm prin obiectivul monetar de a avea un curs stabil.”

Pierderile băncilor, împrăştiate în societate prin intermediul inflaţiei

I-am întrebat pe respondenţii noştri în ce măsură cantitatea de bani eliberată suplimentar în sistem nu este destinată, în primul rând, acoperirii pierderilor rezultate de creditele neperformante aflate pe bilanţurile băncilor comerciale. “Este exact situaţia pe care aţi expus-o dumeavoastră!”, ne-a răspuns Bogdan Baltazar. În opinia sa, banca centrală încurajează această monetizare pentru a soluţiona problema datoriilor care nu pot fi plătite. Aceasta ar putea fi chiar, în anumite limite, o politică bună. Condiţia este ca inflaţia să nu depăşească 3-4%.

Cristian Păun spune că este evident că sistemul bancar are de câştigat din sumele eliberate suplimentar în economia românească. “Creaţia monetară are mai multe scopuri, toate gravitând fie în jurul statului, fie în jurul băncilor comerciale”, a declarat conferenţiarul de la ASE.

Avem nevoie să ne îngropăm în bani?

Călin Rechea spune că această expansiune a masei monetare este nocivă şi reprezintă ultimul lucru de care are nevoie societatea românească. Noi avem un potenţial intern semnificativ, iar după 1989 oamenii aveau o arie foarte largă de trebuinţe neacoperite. Am ales însă să cumpărăm produsele de afară, iar creditarea a stimulat aceste importuri. Menţinerea pe o spirală ascendentă a creditului de consum şi stimulii monetari nu fac decât să amâne rezolvarea crizei care nu poate fi alta decât configurarea şi întărirea factorilor de producţie internă.


Cristian Păun, conferenţiar în cadrul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale a Academiei de Studii Economice din Bucureşti

Presiunea inflaţionistă va rămâne şi se va cantona fie în depreciere, fie în creşteri de preţuri. Ideea este că nu putem spune nici noi şi nici banca centrală cât din creşterea preţurilor se datorează multiplicărilor monetare şi cât din cauza conjuncturii sau sezonalităţii pieţei. În acest caz ţintirea inflaţiei este o problemă falsă şi un instrument monetar fals. Mai mult, această creştere de 3%, dacă vine pe fondul unei deflaţii naturale generate de prăbuşirea drastică a consumului în ultimele luni, înseamnă că avem în continuare o inflaţie mare (poate preţurile ar fi trebuit să fie de -3% şi ele sunt de +3%, ceea ce înseamnă o inflaţie de 6%).

sursa: curierulnational.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss