Politică

Cum a fost la Revolutia din 2015

731c4b3df7b16fad65989ec720e48d64_LZiua 1: 25.000-30.000 de oameni ies pe strazile Capitalei. In televiziunile de stiri incep campaniile de dezinformare. Toti realizatorii tv s-au intrecut in a se da cu parerea pe cine urasc si pe cine sustin manifestantii. A fost foarte haios sa-i vezi pe unii spunand ca doar pe Ponta vor sa-l dea jos, ca ar fi bine sa ceara si demisia lui Gabriel Oprea, sau ca oamenii il iubesc pe Iohannis. Si presedintele valideaza manifestatia spunand ca e bine ca se intampla asa ceva. Cea mai jalnica prestatie: Rares Bogdan, care a spus de trei ori in emisiune ca semnalul Realitatea este preluat live de Euronews. De tot atatea ori, am comutat pe Euronews: nimic. La adapost de prostiile debitate, manifestantii si-au vazut insa de treaba: Piedone si Ponta.

Ziua 2: Ponta demisioneaza, iar presedintele face fabuloasa gafa “a fost nevoie sa moara oameni ca sa demisioneze Ponta”. Seara, mitingul creste, se ajunge la 40.000 de oameni si apar si primele probleme: apar manifestanti ciudati, dezinformari pe facebook privind o inexistenta interventie in forta a jandarmilor, apar oameni care vor cu tot dinadinsul sa miste manifestantii de pe loc. Manevra iese, oamenii se trezesc ca parcug 15-20 de kilometri fara rost. O alta declaratie ciudata a presedintelui, care anunta consultari cu partidele si evita sa spuna celebra expresie “alta clasa politica”. Vorbeste, in schimb, despre cum s-ar putea aduce imbunatatiri actualei clase, de parca poti sa convertesti, peste noapte, la cinste, niste oameni corupti. Nu in ultimul rand, Biserica este indicata, mediatic, ca principalul tap ispasitor.

Ziua 3: Presedintele incepe in forta si anunta consultari cu toate partidele din parlament si cu “reprezentanti ai manifestantilor”. Cine ii va alege? Cum? Dupa ce criterii? Nimeni nu stie. Manifestantii se organizeaza pe net si publica cateva poze cu suspectii si agitatorii din ziua 2 si fac propuneri de oameni integri, care ar putea suplini locul politicienilor in ministere. Apar din senin niste grupuri de ONG-uri care trimit presedintelui liste de revendicari cel putin bizare: “schimbarea componentei Comisiilor de Control a SRI si SIE si dotarea DNA cu aparatura de interceptare ca sa nu mai apeleze la SRI. B1 si Realitatea TV incep sa-si nuanteze pozitia pro-manifestanti: parca nu e asa bine sa fie lumea in strada, se invoca influenta Rusiei in sloganele manifestantilor care nu vor sa-l schimbe pe Ponta cu un alt hot. Recordul de slugarnicie il bate Realitatea TV: Lavinia Sandru vorbeste despre “anarhie”, iar reporterul lor de teren este pus sa intrebe, obsesiv ce vor “concret” manifestantii. Constient de ce se pregateste, patriarhul isi calca pe orgoliu si isi cere iertare tuturor romanilor, in numele BOR. Efectul declaratiei sale se vede: in seara nr. 3, apar primele cruci si simboluri crestine la manifestanti.

Ziua 4: Strada cade in capcana prezidentiala si trimite oameni la discutii cu presedintele. Nu vad de ce, revendicarile strazii sunt deja stiute de presedinte, iar chemarea la el nu este doar inutila, pentru ca nu va produce efecte, ci si perversa. Iohannis arata, astfel, ca el este seful, desi seful este strada. Presa ignora tot mai vehementele postari anti-prezidiatiale din mediul online si ii da inainte cu negocierile, cu partidele, cu politica. Frate, chiar nu pricepeti ca nu mai vrem nici unul dintre actualii lideri?! Gabriel Oprea se preda la negocieri, se predau si pesedistii, si – culmea! – 90% dintre delegatii alesi dintre manifestanti. Seara se incheie apoteotic: manifestatia aia formidabila se scindeaza: o parte pleaca in mars, cealalta ramane in piata. Cum studioul Realitatea TV e plin de participanti la mars, deduc ca acestia sunt manifestantii care actioneaza conform planului prezidential:voi va plimbati, eu pun niste hoti la butoane. In opinia mea, in acest moment, revolutia a fost deja confiscata.

Ziua 5: Nici 10.000 de oameni in piata. Certurile pe leadership-ul miscarii sunt insa extrem de numeroase.

Ziua 6: In strada mai sunt doar o mana de oameni. Numarul mortilor din incendiul #colectiv a sarit de 45, dar nimeni nu mai plange. Ochii tuturor sunt pe palate, nu pe cimitire….

Ziua 7: Apare si informatia ca Rares Bogdan stia din 23 octombrie, cu o saptamana inaintea incendiului #colectiv, că zilele lui Ponta la guvern sunt numărate și că Dacian Cioloș este viitorul premier, dar nu mai are cine să se revolte sau sa puna intrebari cum naiba se poate așa ceva. Iohannis il desemneaza pe Dacian Ciolos premier. L-a negociat, ca pe un porc in viu, cu jegurile de Dragnea, Oprea, Blaga, după ce i-a amenințat că-i dă pe mâna zecilor de mii de oameni din strada, iar strada n-a mai avut putere sa observe cum a fost folosită ca pitbull și apoi dusa de nas.

Vă asigur că nu s-a facut si nu se va face nici o curatenie. Mafiotii vor face un pas in spate, pana dispare subiectul revolutiei din mass-media, iar la butoanele corupției vor fi pusi niste necunoscuti agreati și manevrați tot de politicieni, nu de noi.

Toate cele bune tuturor. Imi cer iertare ca am avut dreptate.

Autor text si foto: Bogdan Stoica

Sursa : Blog de fotograf

Despre autor

contribuitor

comentarii

Adauga un comentariu