C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Cu ce se pot garanta banii pentru băncile spaniole? Cu copiii Spaniei?

Deşi liderii zonei euro au căzut de acord ca până la sfârşitul lui iulie să ofere 30 mld. euro din finanţarea totală de până la 100 mld. euro necesară pentru recapitalizarea băncilor spaniole, în realitate termenii acordului sunt încă în discuţie şi au generat deja conflicte.

Finlanda, una dintre ţările bogate care sunt chemate să contribuie cu banii contribuabililor lor la asanarea băncilor spaniole, a generat speculaţii despre o posibilă ieşire a sa din zona euro, după ce a făcut opinie separată inclusiv faţă de Germania în privinţa modului de înţelegere a solidarităţii europene. Sâmbătă şi duminică au loc discuţii noi între Finlanda şi Spania, în care partea finlandeză, susţinută de parlamentarii de la Helsinki, a cerut ca Madridul să constituie garaţii colaterale pentru partea de bani cu care Finlanda va contribui la salvarea băncilor spaniole.

“Premierul finlandez zice că zona euro e într-o situaţie foarte periculoasă, în timp ce Finlanda face tot posibilul să sape şi mai adânc groapa zonei euro, cu grijă să nu cadă ea însăşi acolo”, a scris pe Twitter economistul american Nouriel Roubini, comentând cererea ca Spania să ofere garanţii colaterale pentru Finlanda. Roubini se amuză deja să vorbească despre un “fioros Fixit” (Finland + exit) – ieşirea Finlandei din zona euro.

“Ce fel de garanţii colaterale? Copiii Spaniei?” se amuză la rândul ei Sarah Quinlan, fondator al fondului de investiţii QAM şi copreşedinte al unui grup consultativ pentru fondurile speculative conduse de femei.

“Da, e la fel ca în tabloul lui Goya, “Saturn devorându-şi fiii'”, răspunde Nouriel Roubini.

“De fapt, comparaţia cu tabloul lui Goya e o bună interpretare nu numai pentru Spania, ci şi pentru toate ţările din sudul zonei euro”, replică Mehmet Turk, director de trezorerie la Isbank, cea mai mare bancă din Turcia după active. Turk a adăugat imediat pe Twitter şi o poză cu tabloul respectiv.

Nu e prima oară când Finlanda procedează aşa. Recent, Finlanda s-a opus, alături de Olanda, “folosirii flexibile” (cerute de Italia şi Spania) a Fondului European pentru Solidaritate Financiară (FESF) şi a viitorului său succesor permanent, Mecanismul European al Ratelor de Schimb (MES). Folosire flexibilă înseamnă că fondurile pot cumpăra de pe piaţa primară sau secundară obligaţiuni de stat, spre a ajuta astfel ţările îndatorate să poată obţine bani mai ieftin decât de pe fieţele financiare, dar şi că pot oferi bani direct băncilor pentru recapitalizare, evitând astfel ca recapitalizarea să crească şi mai mult datoria statelor. Anul trecut, Finlanda a determinat amânarea celui de-al doilea pachet financiar european de salvare pentru Grecia, cerând garanţii colaterale pentru partea Finlandei din creditele oferite Greciei prin intermediul FESF.

Finlanda, Germania, Olanda şi Luxemburg sunt singurele ţări din zona euro care mai au rating AAA, astfel încât punctul lor de vedere e la ora actuală decisiv pentru orice fel de schemă de solidaritate financiară europeană.

Proteste violente în Spania: după mineri se revoltă şi madrilenii

Protestele de la Madrid ale minerilor rămaşi fără subvenţii au ajuns în această săptămână la faza de violenţe şi ciocniri cu forţele de ordine, ceea ce a ridicat şi mai mult tensiunea în societatea spaniolă, confruntată cu cel mai mare şomaj din Europa şi cu o recesiune din care nimeni nu pare să ştie cum se poate ieşi.

Minerii au sosit la Madrid din nordul şi estul ţării, după un marş de 18 zile, ca să protesteze contra deciziei guvernului de a tăia bugetul pentru industria cărbunelui de la 300 mil. euro în 2011 la numai 11 mil. euro în acest an. Unii au aruncat cu sticle în poliţişti, care au răspuns cu gloanţe şi bastoane de cauciuc. În cursul protestelor de miercuri, peste 30 de oameni au fost răniţi, între care poliţişti, demonstranţi şi simpli trecători.

Guvernul de centru-dreapta condus de Mariano Rajoy a reuşit să negocieze cu liderii UE un compromis prin care acceptă să majoreze TVA de la 18% la 21% şi să reducă şi mai mult cheltuielile statului, cu un total de 65 mld. euro până la sfârşitul lui 2015. Răsplata a fost că UE a acceptat să amâne cu un an, până în 2014, termenul până când Madridul trebuie să ajungă la un deficit bugetar sub 3% din PIB.

Pe motiv că şi mai multă austeritate ar îngropa definitiv economia, guvernul Rajoy făcuse figură de rebel în martie, când avertizase că va majora ţinta de deficit bugetar în acest an, la 5,8% din PIB, peste ţinta de 4,4% stabilită de fostul guvern Zapatero, urmând să se încadreze însă la anul într-un deficit de 3%. Numai că între timp, cu dobânzi în creştere continuă şi obligată de UE să cedeze o parte din controlul băncilor în schimbul ajutorului financiar de până la 100 mld. euro (în cel mai bun caz 60-70 mld. euro) pentru recapitalizarea acestora, Spania s-a predat.

După mineri, vineri a venit rândul madrilenilor şi al spaniolilor din alte centre urbane (Valencia, Barcelona, Valladolid) să protesteze contra noilor măsuri de austeritate negociate de guvern. El Pais a relatat că mii de oameni au cerut demisia guvernului Rajoy şi au încercat să blocheze circulaţia în mari multe intersecţii din Madrid. Confruntările cu poliţia s-au soldat cu mai mulţi răniţi şi arestaţi, între care şi o femeie de 60 de ani care a fost reţinută de forţele de ordine.

sursa: businessmagazin.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss