C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Crâmpeie din (i)realitatea imediată

manipulareRăduleasca era în mare formă. Era centrul atenției. A meritat cheltuiala pe rochie, manichiura, pedichiura, tratamentul facial etc, iar ultima culoare a părului îi venea de minune.
-Trebuie odată și odată să se deștepte și prostimea și să nu mai dea bani de pomană la preoți…
-Sigur, interveni și Manolescu, să termine odată cu pupatul la oase goale și să-i umfle de bani pe burtoșii ăștia nespălați!


Marga, venit mai târziu și încă destul de treaz, se uita compătimitor la ei:
-Ar trebui să mai citească și burtoșii ăștia bărboși că sunt o mulțime de studii despre Iisus istoric, că ei nu pricep că a fost evreu… ar trebui diortosită Scriptura și Liturghia și să priceapă odată că sunt o sectă iudaică, să revină la Sinagogă… Acolo și dacă dai de pomană, măcar știi pentru ce, nu-i așa stimată doamnă Rădulescu…

-Păi sigur, o lume mai bună, croită cu rigla și compasul, spitale nu catedrale, spuse languros Răduleasca în timp ce-și dădea piciorul drept de pe cel stâng ca în Basic Instinct, în admirația mută a celor prezenți…

Bou de Pătrașcu, demult mangă de beat și adormit într-un fotoliu, când auzi de spitale nu catedrale, parcă trezit din coma, bolborosi:
-Josss… rreligia din școalăă, ic icoanele joss… apoi adormi la loc și o bală i se prelingea pe barbă…
Mândruță, așezat strategic lângă Răduleasca, interveni și el complice
-Și să termine odată cu discriminarea asta, Biserica trebuie impozitată. Auzi Gurane, ia mai bagă odată cifrele alea…

Guran nu auzi, se uita pe fereastră și admira peisajul selenar al fostului Combinat Siderurgic din Hunedoara, gândind la cine știe ce fel de cifre și calcule…
Gazda petrecerii, mare om de afaceri din Hunedoara, în trecut colector de fier vechi, în prezent mare bijutier, era tare mulțumit… Invitații veniseră toți, atmosfera era bună, Martell-ul din belșug, un meniu rar pentru care a fost la cele mai vestite târguri de sărbători… Mai lipsea câte unul, de exemplu Julius, pricepu însă că nu știu ce preot, Vania Usca parcă, îl legase cu puterea scrisului într-un canal, și-l uda zilnic…

Deodată în apartament dădu năvală Cernea care ieșise să tragă niște linii verzi, pe nas:
-Distracție la maxim!!! Vine părintele M cu Iordanul!!!! I-o facem! Și se freca la mâini…

Părintele M era cătrănit rău. Tocmai ce gătase de sfințit un bloc de garsoniere de 11 etaje, la care nu funcționa liftul, și după ce bătu cu degetele la 144 de uși, abia dacă i-au deschis 5… Era lac de transpirație, umbla de vreo 7 ore degeaba, îi era foame, și-l durea spatele îngrozitor… asta și după cei 6 ani de subteran ca electrician de mină… Se gândea că în blocul ăsta de vile, cu doar 4 etaje și cu familii înstărite să aibă și el mai mult succes, poate mai plătea ceva din ipotecă…

-Dați muzica mai tare, rânji Cernea… ceilalți se însuflețiră…

Părintele M, urca anevoie cele 4 etaje, crâsnicul clopoțea, cântărețul suna la uși. La etajul 4 de la una din uși se auzea muzică… au sunat insistent, au așteptat până și-au mai tras sufletul… nici o mișcare. Nici de la celălalt apartament… Asta e, oamenii se distrează… o luară îndărăt, coborând… le-au deschis vreo 2, le și dădeau indicații: la vecinul să nu bateți, sunt la Monaco, cei de sub noi sunt în Baleare etc… până la urmă, făcură vreo 50 de lei…


Când ieșiră din scară, cineva de la ultimul etaj strigă:
-Părinteee, nu veniți să intrați și la noi, ne scuzați, nu v-am auzit…
Pe părintele M îl lăsară nervi, aproape că scrâșni ceva printre dinți… Doamne iartă-mă, că-s cu patrafirul în gât…
-Venim, venim!

Urcară cu greu cele 4 etaje, iar când gazda deschise ușa, părintelui M îi încremeni cântarea în gât: În Iordan botezându-Te… Doamne ce adunătură îi aici?!… șomoiogul de busuioc cu aghiazmă abia penetra fumul de havane, impasibilitatea locatarilor și disprețul lor, rânjetul spilcuiților la vederea transpiratului de popă bărbos și incult, scuzele fandosite la vederea crucii… sunt evreica, sunt mason, sunt ateu, nu-l băgați în seamă că-i obosit mangă… Ce caut eu aici?! Se întrebă retoric părintele M?

-Părinte, mulțumim de serviciu și vă rog să mă scuzați că nu pot să vă ofer nimic, spuse gazda, am rămas fără lei iar euro nu am decât în bancnote de 500… sper că nu vă supărați! Rânjiții erau atenți, Răduleasca triumfa, până și bou de Pătrașcu deschise ochii…
-Nici o problemă, spuse părintele M. Îmi pare rău că nu am luat Molitfelnicul…
-Păi?!, interveni Marga ca un cunoscător…
-V-aș fi citit niște Molitfe! Vă urez să vă dea Domnul după inima voastră!

Sursa: Petru Marcel Suciu

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss