C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Costul invizibil al dezrădăcinării românilor plecaţi la muncă în străinătate: familii destrămate şi copii ai nimănui

copiii-nimanui1În ultimele două săptămâni un băiat de 14 ani a fost înjunghiat de tatăl său, doi fraţi de zece şi 15 ani au fost luaţi din grija tatălui pentru că erau bătuţi în mod frecvent şi alţi doi fraţi în vârstă de cinci şi 12 ani au rămas fără mamă după ce aceasta s-a sinucis. Toate au un numitor comun – unul dintre părinţi este plecat sau urma să plece la muncă în străinătate. Aceasta este cealaltă faţetă a monedei, pentru că mulţi analişti susţin că România a fost salvată în toţi aceşti ani de criză de banii trimişi de românii din afara graniţelor. De la începutul anului 2009 şi până la finalul anului trecut, ei au trimis în ţară aproape 20 mld. euro, potrivit datelor de la Banca Naţională a României.

Din nevoia disperată a părinţilor din România de a le oferi copiilor o educaţie mai bună, un acoperiş deasupra capului sau o bucată de pâine, peste 81.000 de minori au rămas la finalul anului trecut acasă în grija bunicilor, a rudelor sau a unui părinte abuziv.

„Majoritatea părinţilor care pleacă o fac pentru că vor să asigure copiilor şi familiei un trai mai bun, nu pentru că ar vrea să scape de responsabilităţi. Diminuarea unor astfel de situaţii, a dorinţei oamenilor de a pleca nu ţine decât de elaborarea unor politici economice care să le ofere un confort în ţară. Când veniturile vor fi decente, când locurile de muncă vor fi mai multe, probabil că majoritatea românilor care pleacă acum vor rămâne în ţară. Acum, în Italia câştigă mai mult ca îngrijitori de bătrâni decât la un job care necesită calificare în România“, spune psihologul Bogdan Lucaciu.

Datorită celor peste 2,3 milioane de români are se află în străinătate şi care acceptă, în mare parte, să îngrijească bătrâni, să fie bone, să lucreze pe şantiere sau în agricultură, România a câştigat doar anul trecut 3,6 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la BNR. Ce le oferă ţara în schimb? Salarii mai mici de cinci ori decât în Italia şi neadaptate la costurile de trai, prea puţine locuri de muncă şi şanse aproape sigure de destrămare a familiilor.

În luna septembrie a anului trecut, din aproape 60.000 de familii unul dintre părinţi era plecat la muncă în străinătate, iar copiii din peste 16.000 de familii au rămas în grija rudelor, ambii părinţi lucrând în afara graniţelor, conform datelor centralizate de  Direcţia pentru Protecţia Copilului din Ministerul Muncii, pentru Mediafax. Iar costul social este uriaş: copiii rămân nesupravegheaţi, nu se mai duc la şcoală, riscă să ajungă delincvenţi sau tot mai mulţi sunt maltrataţi de părintele lăsat acasă.

Recent, un băiat de 14 ani din Braşov fost înjunghiat de tatăl său (care apoi s-a sinucis). Mama elevului lucrează în Italia şi până în urmă cu o lună el rămăsese în grija rudelor, tatăl fiind şi el plecat la muncă tot în Italia. În aceeaşi perioadă, în Vaslui, doi copii, de zece şi 15 ani, au fost preluaţi de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) din grija tatălui pentru că acesta îi bătea în mod frecvent pentru a se răzbuna pe soţie (plecată la muncă în străinătate). Iar o femeie de 34 de ani, din Gorj, s-a sinucis pentru că soţul urma să plece să lucreze în domeniul construcţiilor în Franţa. Familia avea doi copii, de cinci şi 12 ani, conform Mediafax.

„Cred că părinţii rămaşi acasă şi care ajung să abuzeze copiii nu dezvoltă un astfel de comportament din cauza plecării partenerului, ci cred că, în majoritatea cazurilor, sunt abuzivi dinainte“, mai precizează Lucaciu.

Cei mai mulţi dintre părinţii care aleg să plece la muncă în străinătate şi să îşi lase copiii acasă în grija rudelor sau, uneori, chiar şi singuri iau o astfel de decizie pentru a-şi asigura venituri mai mari, care să le permită să îşi construiască o casă sau să îi ţină pe cei mici în şcoală. Românii sunt printre cei mai prost plătiţi dintre salariaţii europeni, cu un venit mediu net lunar de circa 360 de euro, de aproximativ cinci ori mai mic decât cel din Italia, Spania sau Germania (ţările cu cei mai mulţi imigranţi români). Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), la începutul anului 2012 aproape 1,1 mil. de români se aflau în Italia, circa 800.000 în Spania şi aproximativ 180.000 în Germania.

Sunt însă şi părinţi care au ales să se mute definitiv într-o altă ţară, luând cu ei şi copiii. Astfel migraţia cetăţenilor din economiile slabe spre ţările „locomotivă“ ale Europei a condus şi la fenomenul prin care limba engleză din şcolile britanice, spre exemplu, a încetat să mai fie prima limbă vorbită de elevi, având în vedere că numărul copiilor est-europeni care învaţă în Marea Britanie aproape că s-a triplat în perioada 2008-2013, până la 123.000 de persoane. De altfel, numărul elevilor români a crescut de peste cinci ori în aceeaşi perioadă, de la mai mult de 1.400 la circa 8.900 de persoane, potrivit Daily Mail, citat de Mediafax. Prin urmare, româna ocupă locul al patrulea în topul celor mai vorbite limbi străine din învăţământul britanic, după rusă, lituaniană şi poloneză.

„Efectele pe care le are o astfel de plecare, mai ales dacă vorbim despre ambii părinţi, sunt semnificative la nivelul disciplinei şi al educaţiei. Bunicii, mătuşile nu au motivaţia, nici priceperea necesară pentru a ţine copiii în frâu. Până la urmă, mulţi copii se descurcă pentru că apreciază sacrificiul părinţilor, în special dacă au avut o relaţie bună cu ei. Pe de altă parte, prea multă libertate îi poate atrage în anturaje nefericite, le scade interesul pentru şcoală, astfel că nu se mai califică într-o meserie şi riscă să meargă pe linia delincvenţei“, mai spune Bogdan Lucaciu. El precizează că, de multe ori, copiii care rămân singuri acasă devin, practic, orfani şi ajung să fie mai puţin disciplinaţi decât cei care trăiesc în centre de plasament, chiar dacă se pot descurca mai uşor în viaţă pentru că au mai multă iniţiativă.

În sistemul de învăţământ din România, rata abandonului atât în clasele primare, cât şi cele de liceu a crescut în ultimii ani. Dacă în perioada 2008-2009 rata abandonului din învăţământul liceal era de 3,6%, iar în 2009-2010 de 2,9%, în anul şcolar 2011-2012 aceasta a crescut la 4,2%, potrivit datelor de la INS.

Autor: Corina Mirea

Sursa: Ziarul Financiar

Related Posts

3 Responses “Costul invizibil al dezrădăcinării românilor plecaţi la muncă în străinătate: familii destrămate şi copii ai nimănui”

  1. Deveanu Silviu says:

    Din pacate aceasta situatie tragica este intalnita la tot pasul. Nu ma surprinde ca actualul prim-ministru, un incompetent notoriu, este presedinte de partid, fost ministru, fost sef al corpului de control al puscariasului Nastase. Ma surpprinde ca a intrat la Drept, a terminat facultatea si a ajuns procuror! Aia cu doctoratul copy-paste e ceva normal.Avem niste politicieni de toata pleasna, nu merita sa mai faca umbra pamantului, niste jigodii! Cu astfel de specimene actuala porcarie este doar la inceput! Urmeaza si mai rau!

  2. Mateiciuc Alin says:

    Hai ca ma scarbiti cu asemenea articole, nu inteleg de ce alegeti doar cele mai urate exemple, cunoasc foarte multe familii FRUMOASE in occident si in Romania.

  3. Andreea Silviu says:

    Sunt de parere cu dl Deveanu, cum putem sa evoluam ca tara cu asa un primministru? Ne duce in eroare si pericliteaza siguranta oamenilor din Romania, face-ti ceva pentru popor nu pentru buzunar si functie ‘domnilor’.

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss