C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Consecințele explozive ale cocktailului austeritate – imigrație

000_dv1330797Prețul generoasei politici de azil a Suediei se poate observa citind datele despre șomaj, scrie Bloomberg. Economia suedeză era în revenire și rata șomajului se reducea simțitor până la sosirea valurilor de imigranți. Imediat, șomajul a crescut. Majoritatea celor care nu au loc de muncă sunt imigranți. Erau mulți și în urmă cu doi ani, circa 40% din numarul total al șomerilor. Bloomberg scrie că procentul va creste, pentru că doar 25% dintre imigranții care au sosit în ultimii opt ani au acum un loc de muncă full-time. Numărul șomerilor care nu s-au născut în Suedia era în martie 2016 de 188.000, dintr-un total de 372.000.

La începutul crizei datoriilor suverane din zona euro, cu Grecia, Portugalia și Italia în prim-plan, liderii de la Bruxelles și Berlin, alături de presa de main stream vorbeau în special despre randamentele obligațiunilor acestor state, despre creditele toxice, despre PIB-ul zonei euro, formule și procente și au ajuns pâna la enormitatea și periculosul precedent al confiscării banilor depuși în băncile din Cipru. Au trebuit să treacă cinci ani pentru a-și da seama care este de fapt cea mai mare problemă – șomajul în rândul tinerilor. În toate aceste țări și nu numai, ultimii ani au facut ca șomajul în randul tinerilor să explodeze (pe segmantul 16-24 de ani s-a ajuns la peste 30% în Portugalia, 46% în Grecia și 50% în Spania). Iar asta poate explica în bună măsură ascensiunea partidelor extremiste, anti-sistem, succesul așa-zisului război informațional al Rusiei și multe din spaimele actuale ale cancelariilor europene. Pentru că întrebarea fundamentală este: dacă nu ai speranță pentru ziua de maine, care este costul de oportunitate pentru a face ceva irațional sau prostesc astăzi?

Răspunsul europenilor rămași pe dinafară, al unei generatii pierdute care stă să apară și să se manifeste plenar, începe să se vadă. Un studiu al Center for Economic Policy Research din 2012 arăta că este o legătură directă între haos (demonstrații, revolte, greve sau atacuri) și reducerile cheltuielilor bugetare. Până și banca JPMorgan spunea atunci că austeritatea pare o măsură bună și simplă, însă doar până când încep sa se vadă consecințele.

Care este însă răspunsul imigranților din Orientul Mijlociu și Africa de Nord care sosesc în Europa? The Economist scria încă din 2010 că la baza mișcărilor anti-regim din Egipt, cea mai populată țară din regiune, a stat imposibilitatea bărbaților tineri de a-și cumpăra soțiile, în tradiția islamică. Acest numar mare de tineri frustrați, lipsiți de locuri de muncă (sigure și bine plătite erau doar cele din armată) și fără responsabilitatea și grijile unei familii, a dus la două revoluții.

Însă poate cel mai îngrijorător este un studiu Arabt Youth Survey din 2016. Întrebarea fundamentală: ”De ce cred tinerii arabi că oamenii se alătură organizației Stat Islamic?”. 24% consideră că este vorba de lipsa oportunităților pentru tineri; 18% cred că este vorba de credința că interpretarea fundamentalistă a Islamului este superioară; 17% cred că e vorba de tensiunea religioasă dintre sunniți și șiiți; 15% spun ca e ascensiunea valorilor seculare occidentale.

Peste 50% dintre șomerii din Suedia sunt imigranți musulmani tineri sosiți în țară în ultimii opt ani și mai cu seamă în ultimele luni. Riscul trece dincolo de aspectul economic, dacă este să interpretăm procentul prin prisma sondajului de mai sus. Presa suedeză a publicat câteva dintre scrisorile trimise de cetățeni premierului de stânga Stefan Lofven după asasinarea a doi suedezi într-un magazin IKEA, în 2015, de către un imigrant care nu obținuse dreptul de azil, iar într-o scrisoare se spunea: ”Nu mai sunt apartamente, nu mai sunt slujbe și nu mai îndrăznim să mergem la cumpărături fără armă”.

Autor: Calin Marchievici

Sursa: Cotidianul.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss