C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Colonialismul abject si imparteala prazii Romania. Ni se pregateste a treia indatorare?

Vrăjeala FMI. Partea a doua“Perspective Economice Globale 2012” este un raport al Fondului Monetar Internaţional în care se arată că, la anul, România va fi din punct de vedere economic “cea mai tare din parcare”  Raportul FMI estimează că România ar putea înregistra în 2013 o creştere economică mai mare decât a Poloniei, singurul stat din UE care nu a intrat în recesiune

Fondul Monetar Internaţional a dat publicităţii un raport numit “Perspective Economice Globale 2012”, din care rezultă că economia României va fi o adevărată “campioană” în 2013. Mai mult decât atât, raportul FMI estimează că România ar putea înregistra în 2013 o creştere economică mai mare decât a Poloniei, singurul stat UE care nu a intrat în recesiune în timpul crizei. Cu alte cuvinte, la anul, România va fi unul dintre puternicii Europei Centrale şi de Est, iar asta în ciuda evidenţelor care demonstrează că, pe zi ce trece, economia românească se apropie tot mai mult de faliment.

Pe un ton optimist pe care ţi-l dă autoritatea de “profesionist” în ale finanţelor, reprezentanţii Fondului arată în raport că “pentru prima dată după 2008, România ar putea înregistra în 2013 o creştere economică mai mare decât cea a Poloniei, singurul stat UE care nu a intrat în recesiune în timpul crizei”, se arată în raportul Perspective Economice Globale 2012. Totodată, FMI a menţinut pentru România estimările de 0,9% pentru acest an şi de 2,5% pentru 2013. În privinţa Poloniei, FMI se aşteaptă ca economia acestei ţări să crească cu 2,4% în acest an şi cu 2,1% anul următor, după cum se arată în raport. Cu alte cuvinte, FMI a revizuit estimarea de creştere economică pentru cea mai mare ţară din estul UE, mai puternic decât cea pentru România. Țara noastră a înregistrat ultima creştere mai mare decât Polonia în 2008, anul “exploziei” crizei financiare la nivel global. Atunci, economia românească a avut o creştere de 7,3%, faţă de creşterea de 5,1% în cazul polonezilor. Pentru România au urmat doi ani de contracţie, 6,6% în 2009 şi 1,6% în 2010, timp în care Polonia s-a menţinut pe creştere, cu 1,6%, respectiv 3,9%. Anul trecut, când România a avut un avans economic de 2,5%, Polonia a crescut cu 4,3%. Dar faptul că România ar putea depăşi Polonia nu se datorează performanţeor economiei româneşti, ci scăderii ritmului de creştere al economiei poloneze. În raportul din aprilie, Fondul estima o majorare a PIB de 3,2% pentru Polonia şi 3% pentru România, revizuite apoi la 2,1% şi respectiv 2,5%. Economia Poloniei încetineşte din cauza crizei datoriilor din zona euro şi a măsurilor de control al cheltuielilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% în 2013. În privinţa țărilor din regiune, pentru anul viitor, FMI estimează că creşterile vor fi de 2,3% pentru Slovacia, 2% în cazul Serbiei, 1,5% pentru Bulgaria, 1% Croaţia, respectiv 0,8% pentru Cehia și Ungaria.

Minciuni peste minciuni

Din anul 2009, de când România a intrat sub monitorizarea FMI, instituţia financiară a dat-o în bară de fiecare dată când a dat progoneze de creştere economică, cel puţin în ceea ce priveşte evoluţia României. Şi nu o dată, eroarea estimărilor a fost chiar de un procent şi întotdeauna în scădere. Ne putem întreba ce se va întâmpla la anul cu ţările din UE (fără România, care poate sta liniştită), având în vedere că pentru 2013, FMI estimează că economia europeană ar urma să crească cu 0,8%, iar cea a uniunii monetare, cu 0,2%. Mergând după logica FMI de calcul, pare evident faptul că, la anul, creşterea economică la nivelul UE ar putea fi chiar negativă. „În mod deliberat cei de la FMI au tot prognozat de la ei nişte creşteri economice complet nerealiste care n-au existat şi pe care tot ei le-au revizuit în jos de opt ori, până acum. Asta nu e o dată. Nu au greşit o dată. Ci de opt ori. De ce de opt ori? Pentru că se împlinesc, la începutul anului viitor, patru ani de monitorizare a României şi cei de la FMI sunt obligaţi ca, din şase în şase luni, să facă revizuirea propriilor prognoze. Şi s-au împlinit de opt ori în şase luni. Şi au revizuit în jos, înainte de scadenţă, de opt ori propria prognoză. Ăsta e adevărul: când se termină o minciună, bagă alta”, a declarat, pentru ZIUAnews, analistul economic Ilie Şerbănescu.

Un experiment ratat pe nume “România”

Se ştie deja că economia românească nu va mai “dudui” niciodată, din simplul motiv că nu mai este “românească”, fiind aservită în totalitate companiilor străine. Inclusiv sectorul bancar aparţine capitalului privat străin în proporţie de 88%. Analistul Ilie Şerbănescu îi acuză pe cei de la FMI că au făcut, cel puţin în ceea ce priveşte România, un joc murdar. “Ei au făcut aici un experiment, experimentul a fost un eşec, iar pe cei de la FMI, în mare parte, nici nu-i interesa dacă reuşeşte sau nu. În mare parte au fost convinşi că va fi un eşec şi atunci, au tot prognozat din burtă nişte creşteri economice complet nerealiste. Iar numele experimentului este “Statul român, singurul vinovat”. Adică, experimentul este… statul e de vină, să plătească statul. Or, în România, dezechilibre existau, dezechilibre există, dar nu statul este vinovat. Nu e statul vinovat nici de deficitul extern imens, că nu statul importă şi nu statul exportă, ci sectorul privat, şi nici de consumul fără producţie, că nu statul produce, nu statul consumă. De lucrurile astea au fost de vină băncile, care au stimulat consumul prin credite fără acoperire. Dar, de plătit, pe ideea „e de vină statul”, a fost pus statul să plătească, adică nu s-a mişcat cursul, nu s-au mişcat preţurile şi atunci nu a mai rămas decât politica fiscal-bugetară, adică statul. Adică cine? Adică pensionarii, adică salariaţii şi contribuabilii. De ce s-a ridicat TVA-ul de la 19, la 24? Pentru ca să nu plătească băncile. Ăsta e experimentul. Experimentul e un dezastru, pentru că economia din România, indiferent că e străină – şi cu atât mai mult cu cât e străină -, economia e omorâtă deja pe zece ani de aici înainte. Deja cinci au trecut…”.

Cotizăm mai mult la FMI

Recent, a fost aprobată majorarea cotei de participare a României la Fondul Monetar Internaţional, cu aproape 4,2 miliarde de lei. Astfel, cota de participare a României la Fondul Monetar Internaţional se majorează de la 1.030,3 milioane DST (5,591 miliarde lei), la 1.811,4 milioane DST (9,829 miliarde lei).

Un DST – drepturi speciale de tragere, o monedă virtuală a FMI – valorează, potrivit cursului oficial anunţat de Banca Naţională a României, circa 5,42 lei. Unii analişti sunt de părere că această majorare a contribuţiei conduce la o relaţie mai bună între FMI şi România, la nivel declarativ, dar în mod concret, nu ne aduce niciun avantaj. “Dacă s-a decis să crească fondurile puse la dispoziţia Fondului Monetar, el fiind o casă de ajutor reciproc, ca tehnică, un mijloc colonialist, în mod automat, trebuie mărite şi contribuţiile. Nu numai România şi-a mărit contribuţia, ci toată lumea”, conchide Şerbănescu.

În Raportul de Ţară pentru România, Fondul Monetar Internaţional ne atrage atenţia că, pe termen mediu, există riscul ca economia să scadă cu 5 procente şi moneda naţională să se devalorizeze cu până la 20 de procente  Pentru a evita ca acestea să se întâmple, FMI spune că poate pune la dispoziţia României lichidităţi Analiştii consultaţi de ZIUAnews spun, însă, că noul raport nu este decât rodul imaginaţiei experţilor Fondului  Mai mult, se avansează ideea potrivit căreia, pentru a atrage noi “clienţi”, board-ul FMI a început să conceapă adevărate politici de marketing pentru “piaţa” ţărilor cu probleme financiare

Recent, Fondul Monetar Internaţional a dat publicităţii ultimul Raport de Ţară pentru România. Un raport în care Fondul trage mai multe concluzii şi avertizează ţara noastră în privinţa riscurilor la care poate fi supusă în actualul context european. Toate televiziunile, ziarele online sau cele tipărite au preluat informaţia şi s-au străduit să o transmită cât mai „profesionist”. Pentru că, nu-i aşa, FMI este un organism cât se poate de serios şi profesionist. Numai că, dacă am cerceta mai atent „istoria” Fondului, am constata că a dat-o în bară constant, fie că a fost vorba de previziuni economice, fie că a fost vorba de „ajutoarele” financiare acordate unor state. Cu alte cuvinte, merită pusă o întrebare, considerată de unii tabu: cât de profesionişti sunt „profesioniştii” de la FMI?

Aşadar, în ultimul Raport de Ţară, FMI avertizează că economia României ar putea înregistra o scădere cu 5%, iar moneda naţională s-ar putea deprecia cu 15-20 de procente, în cazul în care criza din zona euro se va intensifica. Concret, în raport se arată că, „luând în calcul experienţa din 2008-2010, ar fi posibilă o scădere economică de 5%, în timp ce o depreciere de 15-20% a cursului de schimb ar afecta puternic portofoliile băncilor. În cazul agravării puternice a crizei euro, România ar putea avea nevoie de lichiditate de urgenţă şi ar putea fi necesară accesarea programului cu FMI”. Raportul vine şi cu explicaţii suplimentare, pe care le prezentăm pe scurt: “Impactul unei accelerări a dezintermedierii financiare a marilor bănci străine din România ar fi ridicat (n.r. – băncile-mamă din Occident nu ar mai ajuta filialele din România), creditarea s-ar prăbuşi, trăgând în jos învestiţiile şi consumul, iar împrumuturile neperformante ar avansa puternic. De asemenea, presiunea pe cursul de schimb s-ar intensifica, iar situaţia financiară a instituţiilor de credit s-ar deteriora. Consolidarea băncilor ar putea necesita lichiditate de urgenţă, iar, într-un caz extrem, ar putea deveni necesară chiar o intervenţie pentru susţinerea băncilor, dacă deponenţii îşi pierd încrederea în instituţiile individuale de credit. În cazul în care pieţele financiare nu ar mai împrumuta România, situaţie cu probabilitate redusă, impactul ar fi mediu, întrucât rezervele fiscale şi cele valutare acoperă cea mai mare parte a datoriei care urmează să ajungă la maturitate pe termen scurt. O anumită consolidare fiscală şi finanţare prin programul cu FMI ar putea fi necesară”. Cam acestea ar fi, pe scurt, riscurile cu care s-ar putea confrunta România în următoarea perioadă. La o primă vedere, totul pare onest şi la obiect. Dar, la o privire mai atentă, se poate observa că, în cazul unor scenarii economice “negre”, România, care şi aşa are unul dintre cele mai mici grade de îndatorare din UE, ar putea apela cu succes la banii FMI, pentru a se salva de la eventualele “dezastre”. Cu alte cuvinte, FMI ne spune că dacă BNR tot are destule rezerve valutare care să garanteze un nou împrumut, proşti am fi dacă nu am apela din nou la banii Fondului. Mai mult decât atât. Deşi România are una dintre cele mai mari TVA din UE, de 24%, FMI spune că mărirea acestei taxe cu numai un procent, ar aduce la bugetul de stat, suplimentar, 2 miliarde de lei.

Ilie Şerbănescu: Minciuni, ca de obicei

În ceea ce priveşte prognozele de creştere pentru România din ultimii patru ani, FMI a greşit de opt ori, “neghicind” nici măcar o dată o prognoză corectă de creştere economică. “Totdeauna au dat-o în bară şi acum pregătesc terenul pentru datul în bară al celor două acorduri cu România, care au fost legate de Fond. Astea cu evoluţia creşterii economice, cu deprecierea leului, sunt nişte poveşti aiuritoare, pe care le întreţine şi partea română, în frunte cu guvernul, care deja vorbeşte de un al treilea acord cu FMI. Nu este exclus ca aceste scenarii să se petreacă, dar acum România a ajuns într-o situaţie caraghioasă, într-o dependenţă caraghioasă faţă de Vestul Europei. Aşa că, dacă Vestul Europei se prăbuşeşte, sigur că şi România se duce dracului. În privinţa cifrelor, cum că economia României ar putea înregistra o scădere cu 5%, iar leul s-ar putea deprecia cu 20 de procente, pot să spun că sunt nişte mincinoşi. După cum bine ştiţi, de opt ori ne-au prevăzut ce minunate perspective economice avem şi înainte de scadenţa respectivei perspective au revizuit creşterea economică în jos. Şi asta este, indirect, este recunoaşterea eşecului. A eşecului lamentabil al programului pe care FMI l-a făcut pentru România şi care este nota generală. Niciun program FMI n-a reuşit. Nicăieri în lume. Şi acum ei ce vor? Vor să ne îndatorăm şi mai mult pe baza unor cifre prosteşti. Să fim serioşi… În privinţa măririi TVA… Să vă spun ceva… Mărirea sau micşorarea lui, nu mai contează. Noi nu mai avem economie, aşa că e degeaba. Comparaţiile astea nu ţin… cea mai mare taxă din UE sau cea mai mică… E cea mai inexistentă economie… despre asta nu vorbeşte FMI… asta este…”, a declarat pentru ZIUAnews analistul economic Ilie Şerbănescu.

Ionel Blănculescu: Felicit echipa de marketing de la FMI

Nici analistul economic Ionel Blănculescu nu crede în scenariile vehiculate de FMI, privind soarta economică a României, nici chiar în eventualitatea că UE s-ar prăbuşi. “Eu am spus foarte clar, nu este nici probabil, nici posibil acest scenariu. De fapt, felicit echipa de marketing de la FMI. Pentru că pur şi simplu asistăm la o operaţiune de marketing a FMI, a departamentului de vânzare produse al FMI, care nu face altceva decât să vândă. Dacă aţi privit în raport, aţi văzut că, la un moment dat se sugerează că, de fapt, dacă meteoritul va lovi Uniunea Europeană în forţă, potrivit calendarului mayaş, la sfârşitul acestui an, atunci desigur că Fondul Monetar Internaţional este cel care ar putea să ofere resursa financiară. De ce spun că nu este posibil? Pentru că există nişte legi în economie pe care nici FMI, nici altă instituţie mondială nu le poate schimba, anume ciclicitatea economică. Ciclicitatea economică se repetă şi se repetă sub toate formele şi va continua să se repete. Anume, faptul că un ciclu economic are patru faze: are faza de înviorare, creştere, relansare economică, expansiune şi boom, apoi faza de descreştere, de contracţie şi criză. Acum ne aflăm în faza de înviorare economică, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivelul României, înviorare care înseamnă această creştere sensibilă, de 0.1, 0.2… deci aici este înviorarea. Ea probabil va duce până prin 2015, pe un fond de creştere economică, după care, probabil prin 2015-2018, din nou va fi aceeași situaţie ca în 2005-2008, adică expansiune şi boom. După care iar… şi tot aşa. Deci rezultă foarte clar că Uniunea Europeană nu are cum să o ia pe invers. Ar fi exact ca şi sum am schimba polii. Ideea este că acest scenariu este ireal, nu este corect. Este un scenariu neprofesionist. Un scenariu generat de o instituţie de stat, Fondul Monetar Internaţional. Mai mult, moneda naţională. Păi moneda naţională, în cel mai greu an, anul acesta, cu toate crizele acestea politice, a avut o variaţie de 7-8%. 15-20% semnifică exact ce v-am spus, schimbarea polilor. Adică un dezastru total. Deci, una peste alta, ei au generat acest scenariu catastrofic, cataclismic, tocmai datorită acelei fraze, foarte cu tâlc introdusă, anume că, dacă se va ajunge la o situaţie grea, noi suntem cei care putem să vă oferim resursa financiară. Eu cred că ei, de fapt, au urmărit, prin acest scenariu, să arate că România ar trebui să acceseze creditul de cinci miliarde de euro pe care noi îl avem aprobat, dar nu l-am accesat, că n-am avut nevoie de el. Deci e vorba de cele cinci miliarde de euro. În privinţa TVA… Să crească TVA-ul de la 24 la 25. Ce-i mai trebuie economiei româneşti, după dezastrul de creştere a TVA-ului, de la 19, la 24%. Când s-a transformat în tentaţie naţională de evaziune fiscală. Dacă acum se colectează numai 54% din TVA, probabil că dacă se va mai mări cu un procent, vom colecta maximum 40%”.

Constantin Rudniţchi: Nu prea au nimerit cifrele niciodată

La rândul său, analistul economic Constantin Rudniţchi ne-a declarat că deşi scenariul propus de FMI este posibil, tot la nivelul de scenariu rămâne. “Eu cred că trebuie să înţelegem că e vorba doar de o ipoteză, de un scenariu, care poate deveni realitate, dar e doar un scenariu în acest moment. Cred că FMI face aceste scenarii la limită tocmai pentru că trăim vremuri mai complicate, mai speciale şi sigur că, din acest punct de vedere, şi FMI acţionează mai… special. Deci e doar un scenariu, în opinia mea. E un scenariu ce se bazează pe probleme majore în Uniunea Europeană. Nu sunt definite, dar le definim noi. E exact căderea Greciei, probleme în celelalte state, cu datorii publice mari, Italia, Spania, Portugalia. În privinţa cifrelor de de 5 şi 20%, sincer, nu-mi dau seama cum au ajuns la aceste cifre. Cert e că nu prea au nimerit cifrele niciodată, au tot revizuit, niciodată nu au ghicit… În acelaşi timp, e greu şi să contrazici, şi să confirmi astfel de cifre, eu nu le-aş lua ca pe o literă de lege, ca pe o biblie a scenariilor FMI. Dar un reper există acolo. Mai sunt şi altele, după cum s-a văzut de-a lungul acestor ani, tot felul de scenarii legate de situaţia Greciei, cel mai mult au plecat de la o problemă privind căderea Greciei. Dar ea… este mai mult legată de o problemă a României. Deci, dacă mă întrebaţi pe mine, probabil că scenariul acesta, în acest moment, cel puţin, respectiv scenariul căderii Greciei, e undeva la un 5-10%, ca procent de probabilitate. Pentru că, în acest moment, totuşi, Uniunea Europeană creează mecanismele de a salva chiar Grecia. Şi sigur nimic nu e imposibil pe tema asta. În privinţa acordurilor cu FMI, noi avem deja un acord preventiv şi încă n-am tras niciun ban, din câte ştiu eu, deşi aud tot felul de voci conform cărora am tras. Dar eu nu, eu n-am aflat de ştire. Aşa că, în baza acelui acord, putem să tragem bani şi de acolo. Şi cred că e suficientă linia asta pe care o avem cu FMI, care e undeva pe la cinci miliarde de euro, dacă îmi aduc bine aminte. Dar, evident, ea se mai poate şi suplimenta în caz de ceva. Deci e doar o ipoteză de lucru, aşa cum e şi ipoteza din raport, legată de eventuale creşteri de taxe, de impozite, de contribuţii. În privinţa creşterii TVA, e tot un scenariu, ca să zic aşa. Adică, dacă s-ar mări TVA-ul, pentru că FMI vorbeşte în raport despre creşterea contribuţiilor de sănătate, sunt nişte calcule legate de sănătate. Deci cred că vorbim tot despre scenarii. Evident că e o decizie delicată, să măreşti TVA-ul, să măreşti contribuţia. Eu sper să nu se ajungă aici. Totuşi, se ajunge aici doar în cazul în care sunt probleme mari în Europa sau în cazul în care sunt probleme mari legate de problemele noastre interne, de administrarea defectuoasă a societăţii şi a economiei, acum în prag de alegeri”.

Autor: Bogdan Panţuru

sursA: ziuanews.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss