C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Cine sunt cei trei miliardari străini din spatele afacerii Roşia Montană

În spatele firmei canadiene Gabriel Resources, care deţine peste 80% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation, se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan, care au investit sute de milioane de dolari în proiectul minier din Apuseni, scrie Mediafax.

Gabriel Resources anunţa la sfârşitul anului 2009 că Paulson & Co. şi Electrum Strategic Holdings deţin câte 18% din acţiuni, urmate de Newmont Mining Corp (SUA), unul dintre cei mai mari producători de aur din lume, şi BSG Capital Markets, parte a Beny Steinmetz Group (BSG), cu 9% din tiluri.

BSG îşi poate dubla numărul de acţiuni deţinute prin exercitarea, până la sfârşitul acestui an, a unei opţiuni care i-ar asigura lui Steinmetz 16% din capitalul Gabriel Resources, diminuând în acelaşi timp participaţiile Paulson & Co., Electrum şi Newmont la 17%, 17% şi, respectiv, 14%.

Cei trei miliardari sunt recunoscuţi la nivel mondial pentru investiţiilor lor pe piaţa aurului

Paulson & Co. este fondul de hedging al cunoscutului miliardar american John Paulson, iar Electrum face parte din grupul de companii controlat de Thomas Kaplan, un investitor important în proiecte aurifere.

John Paulson a câştigat 3,5 miliarde de dolari pariind pe criza din 2008

Practic, toţi acţionarii cunoscuţi ai Gabriel sunt mari investitori în aur şi au făcut o bună parte din avere prin astfel de afaceri.

Paulson a devenit miliardar în 2007, când a fãcut, personal, 3,5 miliarde de dolari pariind împotriva creditelor ipotecare subprime. El a câştigat anul trecut 5 miliarde de dolari mizând pe aur şi a stabilit astfel un nou record pentru industria fondurilor de hedging. Mai mult de o treime din activele administrate de Paulson, de 36 miliarde de dolari, sunt conectate la industria aurului.

Paulson şi-a început cariera la fondul de hedging Odyssey Partners şi a devenit mai târziu director la Bear Stearns, banca americană de investiţii care a dat faliment în prima parte a anului 2008. A fondat Paulson & Co. în 1994 şi este pe locul 39 în ultimul top Forbes privind miliardarii lumii, cu o avere de 16 miliarde de dolari.

Paulson declara, la finele anului 2009, că acţiunile Gabriel Resources îşi vor tripla valoarea după ce compania va primi toate avizele necesare exploatării zăcământului aurifer din Munţii Apuseni. Între timp, valoarea acţiunilor companiei a crescut de peste două ori, de la 3,5 dolari canadieni la 6,7 dolari canadieni.

Beny Steinmetz are o avere estimată la 6 miliarde de dolari

Beny Steinmetz controlează a doua avere din Israel, estimată de Forbes la 6 miliarde de dolari, mai mică doar decât cea a familiei lui Sammy Ofer, decedat în luna iunie.

Steinmetz a făcut bani din diamante şi aur şi a vândut în 2010 grupului brazilian Vale, pentru 2,5 miliarde de dolari, 51% din acţiunile companiei sale din Guinea, care se ocupa cu mineritul fierului. Zăcămintele preluate de Vale sunt considerate printre cele mai mari rezerve de minereu de fier din lume.

Steinmetz mai are afaceri în imobiliare, inclusiv în România, unde este implicat, în Bucureşti, în proiectul rezidenţial West Park din Militari, prin intermediul firmei Seven Hills. Forbes notează că omul de afaceri nu a avut la fel de mult noroc în imobiliare precum în industria metalelor şi pietrelor preţioase, viabilitatea companiilor sale Scorpio şi Five Mounts fiind pusă sub semnul întrebării de auditori.

Profesorul de istorie – rechin pe piaţa petrolului, a gazelor naturale şi a aurului

Thomas Kaplan, a obţinut o mare parte din averea de 1,7 miliarde de dolari exploatând gaze naturale în Texas

Americanul Thomas Kaplan, locul 736 în topul Forbes cu o avere de 1,7 miliarde de dolari, este “un istoric cu educaţie la Oxford care s-a reprofilat în investitor” şi pariază masiv pe aur. A făcut avere din gaze naturale, după ce a cumpărat licenţe de exploatare în Texas care au oferit accesul la zăcăminte de 68 miliarde metri cubi.

Personajul Kaplan apare în presă ca o surpriză, ca un profesor de istorie cu educaţie aleasă care a reuşit în lumea dură a afacerilor. Forbes îl descrie prin întrebări retorice: “De ce îl urmează marile fonduri de hedging pe Tom Kaplan în investiţii pe aur?”.

Natura interesului Newmont la Roşia montană este evidentă. Compania, înfiinţată în urmă cu mai bine de 90 de ani, este unul dintre cei mai mari producători de aur din lume, cu afaceri de 9,5 miliarde de dolari în 2010.

Prezenţa (sau absenţa) miliardarului George Soros în acţionariatul Newmont a stârnit controverse în România privind interesul său pentru proiectul Roşia Montană. Ca orice speculator şi investitor, Soros a fost întotdeauna cu ochii pe aur. Preţul metalului a urcat de peste trei ori din 2007 în urma diverselor crize financiare şi economice care au măturat lumea. În vara lui 2010, Soros avea mai puţin de 200.000 din acţiunile Newmont, cumpărate în acelaşi an şi înregistrate drept “investiţie nouă”.

Potrivit presei internaţionale, Soros a vândut în luna mai expunerea pe aur după ce declara, în ianuarie 2010, că metalul preţios reprezintă “balonul speculativ suprem”.

Paulson şi-a menţinut însă în trimestrul al doilea al acestui an investiţiile în aur, hotărând să nu urmeze exemplul lui Soros. El declara, la începutul lunii mai, la o televiziune din SUA, că preţul aurului se îndreaptă spre 4.000 de dolari pe uncie. În prezent, aurul se tranzacţionează în banda 1.800-1.900 de dolari pe uncie.

Zăcământul de la Roşia Montană are peste 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint

Gabriel Resources a fost fondată în 1997, compania fiind construită cu ajutorul omului de afaceri de origine română Frank Timiş, care s-a retras în 2003 pentru a se ocupa de alte afaceri.

Timiş este implicat în numeroase afaceri în industria resurselor naturale, iar compania pe care o conduce, African Minerals, exploatează împreună cu investitori chinezi unul dintre cele mai mari zăcăminte de minereu de fier din Africa. African Minerals a vândut recent către o companie din China 25% din acţiunile proiectului respectiv pentru 1,5 miliarde dolari.

Gabriel Resources menţiona la finele anului 2009 că a investit în dezvoltarea proiectului Roşia Montană peste 350 milioane de dolari. Compania notează, în cel mai recent raport financiar, că avea la jumătatea acestui an lichidităţi de 176,4 milioane de dolari.

Compania canadiană deţine 80,23% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation, restul capitalului fiind în proprietatea statului român.

Zăcământul de la Roşia Montană are rezerve de peste 300 de tone de aur şi 1.600 tone de argint.

sursa: gandul.info

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss