C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Cine e preşedintele României în scandalul Holzindustrie Schweighofer: Klaus Iohannis sau şeful SRI?

Holzindustrie_SchweighoferRomânia se aseamănă tot mai mult cu ţara lui Kafka, unde culmea absurdului e o copie fidelă a prozei lui Urmuz. În urma recentului scandal detonat între Klaus Iohannis şi Victor Ponta în legătură cu traficul de influenţă şi defrişările ilegale a pădurilor făcute de firma austriacă Holzindustrie Schweighofer se ridică mari semne de întrebare privind implementarea legii şi constituţionalitatea funcţiei prezidenţiale. Klaus Iohannis a minţit în urma traficului de influenţă a firmei austriece Holzindustrie Schweighofer? Se pune întrebarea care au fost premisele respingerii Codului Silvic?

Articolul 35 din Tratatul privind funcționarea UE stabilește regula potrivit căreia „între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la export, precum și orice măsuri cu efect echivalent”, dar sunt prevăzute și excepții. În cererea de reexaminare a Codului Silvic, președintele României a afirmat că „introducerea unei limitări arbitrare în activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii și avantaje pentru alții, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurenţial şi ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligațiilor asumate de statul român în calitate de stat membru al Uniunii Europene”. Argumentele președintelui s-au bazat pe o informare a Consiliului Concurenței.

Protecția plantelor poate fi invocată la interzicerea exporturilor de lemn brut, întrucât prin descurajarea consumului de lemn s-ar încuraja conservarea fondului forestier. În schimb Klaus Iohannis a preferat să întoarcă Codul Silvic în parlament şă să dea astfel cale liberă defrişărilor din pădurile României. Indirect Klaus Iohannis a făcut jocul firmei austriece care nu poate tăia un lemn în Austria, dar rade codrii României pe o mână cu politicienii liberali şi camarila de la Palatul Cotroceni.

Însuşi actualul şef al cancelariei prezidenţiale Dan Mihalache e implicat în favorizarea parlamentară a firmei Holzindustrie Schweighofer, în 2008, conform mediei. Liberalii Lucia Varga și Dan Mihalache, apropiaţi de Klaus Iohannis, s-au văzut cu reprezentanții firmei Holzindustrie Schweighofer. Surse autorizate au confirmat că fostul ministru al Apelor şi Pădurilor, Lucia Varga, și domnul Dan Mihalache s-au văzut cu șeful cel mare al companiei Holzindustrie Schweighofer. Chestiunea este în legătură cu solicitarea președintelui Klaus Iohannis adresată serviciilor de a-i comunica apropiații care s-au văzut cu reprezentanții companiei din Austria. În urma dezvăluirilor premierului Victor Ponta care aruncă „pisica mortă” a responsabilităţii publice privind scandalul Holzindustrie Schweighofer în curtea Cotroceniului, Klaus Iohannis are o reacţie cel mult ciudată şi anti-constituţională.

În drumul său grăbit să petreacă pe bani publici la un salon internaţional de la Milano, capitala modei, face câteva declaraţii presei, care arată un om speriat de acuze şi că de fapt nu este el conducătorul de facto al României. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi dimineata, că afirmaţiile prim-ministrului Victor Ponta prin care acesta sugereaza un trafic de influenta la nivelul Administraţiei Prezidenţiale privind exportul de lemn sunt false, arătând că a avut o discutie telefonică în acest sens şi cu directorul SRI, Eduard Hellvig. “Afirmă la televizor tânărul prim-ministru că ar avea informaţii de la servicii că oameni din anturajul meu s-ar fi întâlnit cu diferiţi reprezentanţi ai unor procesatori de lemn şi lasă să se înţeleagă că ar exista un fel de trafic de influenţă la nivelul perşedintelui. Acest lucru este deopotriva surprinzător şi fals”, a subliniat Klaus Iohannis. “N-am vorbit cu prim-ministrul, dar am avut o discutie deocamdata telefonică cu directorul SRI şi l-am rugat foarte oficial să analizeze şi să cerceteze cu maxima exigenţă şi seriozitate aceste afirmaţii”, a mai spus şeful statului.

Prin aceste declaraţii dubioase ale lui Klaus Iohannis se confirmă un lucru pe care îl bănuiam de mult, preşedintele ţării este „prizonierul” serviciilor secrete. Prin telefonul dat de Iohannis lui Hellvig, şeful SRI, se arată opiniei publice că rolurile s-au inversat în România, fapt care nu ţine de democraţie, drepturile omului şi constituţie. În realitate, România nu mai e de mult o democraţie, doar acum s-a confirmat că preşedintele ales inversează rolurile constituţionale. El cere încuvinţarea lui Eduard Hellvig să analizeze nişte declaraţii politice ale premierului, folosindu-se de o instituţie de forţă a statului pentru un viitor proces penal personal. Mă aşteptam ca Klaus Iohannis să-i ceară lui Eduard Hellvig dosarul de la SRI privind defrişările ilegale ale firmei Holzindustrie Schweighofer, care transformă România într-o zonă deşertică a Europei. SRI devine pe zi ce trece un instrument de forţă cu îndatoriri de cercetări penale ca vechea securitate comunistă din perioada bolşevică. „Gafa” făcută de Klaus Iohannis arată de fapt că preşedintele ţării nu e locatarul de la Palatul Cotroceni, ci şeful SRI, ca într-un stat colonial bananier.

Autor: Ionuţ Ţene

Sursa: Napoca News

Related Posts

One Response “Cine e preşedintele României în scandalul Holzindustrie Schweighofer: Klaus Iohannis sau şeful SRI?”

  1. Dr. Mihai I Turcu says:

    Serviciile de informatii SRI si SIE exista pentru a informa executivul ( la noi bicefal, Presedinte si Premier)Sunt in coordonarea CSAT, a carui presedinte sete Presedintele si adjunct Premierul.Insinuarea domnului Ponta cum ca ar fi infornmat pe carele institutionala despre un trafic de influenta pe linga Presdeinte a firmlor asutriece din industrial lemnului, efectul fiind un act institutional al Presedintelui in sensul interesului economic al acestor firme, daca se verifica ar trebui sa fie urmata de imediata demisie a Presedintelui, echivalent cu o destabilizare a statului.Prtimul respnsabil de stabilitatea statului si echilibrul puterilor in stat este Presedintele.Legitim si necesar Presedintele trebuie sa procedeze la precizarea institutionala a ce este exact in afirmatia Premierului si Premierul este obligat sa dezvaluie la fel de institutional la ce fel de informatii parvenite prin care servicii a avut la dispozitie si serviciile care au detinut informatia transmisa premierului (daca) sa prezinte dovezile. In acest moment Presedintele neaga ca ar fi avut vre-un contact cu vreuna din firmele din industria lemnului, ca a dispus o cercetare interna pentru a stabili daca vreunul din consilierii sai a avut, rezultatul fiind negativ, iar domnul Premier o scalda privind pretinsa sursa a informatiei de care a facut uz in declaratia publica in cauza.Indiferent de ce va rezulta din demersul de precizare initiat de Presedinte, presedintele credibilitatea presedintelui in fata electoratului scade, problema padurilor fiind una care irita maxim publicul. Printre altele serviciile de informatii au misiunea de a proteja informativ atat pe Presedinte cat si pe Premier. In speta de a preveni informativ posibile erori de relatie a acestora cu purtatori de interese oneroase. Contactul oficial a Firmei Schweighoffer s-a produs in scris, demers publicat in presa. Se cunoastre si speculeaza faptul ca Presedintele Iohannis, inainte de a fi Presedinte a fost martor la cununia consulului Austriei la Sibiu, ceea ce induce suspiciunea ca acesta ar fi influentat demnersul legal al Presedintelui de de returnare a Codului Silvic catre Parlament spre analiza a unor articole , problemqatice in viziunea Presedintelui. Argumentele pentru returnare sunt publicate in presa.Parlamentul are puterea de a decide.Exista un nivel de dubiu in randul publicului privind acuratetea demersului de clarificare initiat de presedinte, presedintele fiind institutia pusa sub semnul intrebarii privind loialitatea fata de interesul national insinuar fiind de fapt un act de influentare cu efect a presedintelui in interesul firmelor austriece, deci o cauza de coruptie. Cine poate in aceasta disputa intre Nr.1 su nr.3 al statului,amestecat fiind si “un serviciu de informatii” ? Raspunsul ar putea fi alta putere in stat, expres cu vocatia de a interpreta fapte in raport de lege, respectiv Inalta Curte de Casatie si Justitie.Premierul a adus Presedintelui, in public, acuzatia de coruptie in sensul expres al legii.

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss