Gigantul american din industria de petrol şi gaze este acuzat de “atrocităţi de mediu, sociale și culturale” într-un raport de 64 de pagini semnat de 40 de ONG-uri. În ultimii doi ani, reputaţia Chevron a fost dinamitată de o serie de accidente mortale. La acestea se adaugă “nota de plată” pentru dezastrele ecologice din America de Sud, de zeci de miliarde de euro. Corporaţia americană refuză să plătească aceste sume, câştigate în instanţă de victime. Pe 7 mai, directorul general al Chevron, John S. Watson, a fost chemat – în premieră – la Judecătoria Districtului de Sud din New York, să răspundă acuzaţiilor de distrugere ecologică din dosarul Ecuador. Corporaţia americană care a obţinut avizul de mediu pentru explorarea gazelor de şist la Costineşti şi la Vama Veche are o reputaţie internaţională de “rele practici” în materie de protecţie a mediului. Deocamdată, Chevron a primit inclusiv permisiunea de a efectua explozii controlate la o adâncime de 10-15 metri, pe o suprafaţă de 1.800 de kilometri pătraţi. Etapa următoare ar puea fi exploatarea gazelor de şist prin metoda controversată a fracturării hidraulice (în argoul specialiştilor: fracking).
Neglijenţa: cauza frecventă a accidentelor în exploatarea gazelor de şist
Dintre cele peste 1500 de incidente de scurgere de substanţe chimice folosite în fracking semnalate în Statele Unite, cele mai multe au fost cauzate de practici incorecte ale companiilor. Cauzele aşa-numitelor “erori umane” sunt multiple: de la neglijenţă şi lipsa unei pregătiri adecvate a personalului până la reduceri de costuri în detrimentul siguranţei exploatării. “Experiența din Statele Unite ale Americii arată că, în practică, se întâmplă multe accidente grave. În general, acestea sunt cauzate de utilizarea de personal neinstruit și de incapacitatea de a utiliza proceduri adecvate de control. Printre cele mai frecvente: scurgeri de substanţe toxice din containere de depozitare corodate sau, dacă apele reziduale sunt stocate în bazine de depozitare de suprafață, se poate, de asemenea, infiltra prin căptușeală deteriorată în apele subterane sau în râuri şi lacuri”, se arată într-un Raport privind efectele extracției gazelor de șist prin fracturare hidraulică documentat de specialişti pentru Guvernul irlandez. Dintre riscurile exploatării, cel mai mare este cel al “culturii de exploatare” şi al responsabilităţii companiei. Cu ce CV vine Chevron în România? ZIUAnews a reconstituit partea întunecată a cărţii de vizită a companiei. Deocamdată, istoria exploatării gazelor de şist este prea scurtă pentru incidente majore. Însă exploatarea petrolului este o istorie destul de murdară.
Dosarul Ecuador
Un astfel de dosar, adus în actualitate de o decizie a Judecătoriei Districtului de Sud din New York, repune în atenţia opiniei publice un proces care a durat mai bine de opt ani şi a fost documentat cu dosare întregi de dovezi științifice. Instanţa a constatat că gigantul Texaco în tandem cu Chevron, cu care a fuzionat în 2001 – aruncat în mod deliberat mai mult de 18 miliarde de galoane de ape uzate toxice, a vărsat aproximativ 17 milioane galoane de petrol brut și deșeuri periculoase în cursurile de apă din Ecuadorul amazonian. Compania a fost acuzată că a abandonat mai mult de 900 de gropi de deșeuri toxice care direcționează nămolul mortal în cursurile de apă locale. Acest lucru a dus la decese iminente a mii de oameni, la îmbolnăvirea populaţiei de cancer și diverse alte boli.
Judecător american: “Nu există îndoială ca dl Watson are informaţii relevante în speţă”
Instanţa a decis că Chevron datorează populației din Ecuador 19 miliarde dolari. În ciuda hotărârii judecătorești, Chevron refuză să acorde aceste compensații. Zilele trecute, acest scandal imens a revenit în actualitate. Pe 7 mai, directorul general al companiei, John S. Watson – omul care ştie cel mai mult despre această istorie sumbră, scrie presa internaţională – a fost chemat în faţa justiţiei să răspundă la întrebările judecătorului despre acuzaţii de luare şi dare de mită și despre distrugerea toxică din Ecuador. “Nu exista indoiala ca dl Watson are cunoștințe solide despre acest caz”, a declarat magistratul James Francis, menționând că Watson a condus fuziunea companiei cu Texaco în 2002, şi după ce procesul a fost intentat de ecuadorieni indigeni. Chevron s-a opus audierii, însă magistraţii americani au respins obiecţiile companiei. “Chevron susține că reclamanții în litigiul Ecuadorului, împreună cu avocații și consultanții acestora, au influenţat judecata prin fraudă, inclusiv fabricarea de dovezi”, se arată în documentul semnat de judecător. “Pentru a-l recompensa pe John Watson pentru rolul său în dezastrul din Ecuador, Chevron i-a dat un bonus de 65% din salariul pe 2011 – aproximativ 24,7 milioane de dolari. Da, aproape 25 de milioane de dolari din banii creaţi din combinarea profitabilă a devastării mediului, pierderi de vieți omenești, și ignorarea unor standarde etice și legale”, scrie pe un blog colectiv Chelsey Rhodes, activist de mediu şi specialist în probleme de sănatate publică în Canada. Populaţia din Ecuador a fost obligată să încerce să recupereze suma de 19 miliarde de dolari câştigată în instanţă prin depunerea acțiunilor de executare și încercarea de a îngheța activele Chevron în străinătate. Argentina a făcut deja acest lucru: a îngheţat circa 2 miliarde dolari, activele companiei americane în ţară.
11 miliarde dolari, daune pentru deversarea de ţiţei din Oceanul Atlantic
Mai multe organizaţii ecologiste din Canada au marcat, acum o lună, pe 30 martie, Ziua Mondială de Acțiune împotriva Chevron. Într-un protest împotriva exploatării gazelor de şist în Canada, Chelsey Rhodes adaugă că Chevron nu s-a oprit în actele sale iresponsabile și lipsite de etică la Ecuador, ci vrea să continue cu teritoriile indigene din Canada. “Anul trecut, în Nigeria, 2 persoane au murit și 154 de muncitori au rămas ore întregi pe mare pentru că Chevron a refuzat să-i evacueze de pe o platforma de explorare de gaze, care apoi a explodat”. Rhodes citează raportul “Adevăratul cost al Chevron”, documentat de 40 de organizaţii de mediu, în care sunt enumerate alte “delicte ecologice” ale Chevron. Printre acestea, cazul Brazilia vs Chevron, pentru o deversare de petrol care scurs mii de barili de petrol în Oceanul Atlantic. Procurorul de caz, Eduardo Santos de Oliveira, a declarat că, “daunele aduse mediului și a resurselor naturale din Brazilia sunt incalculabile în acest moment”. Chevron se confruntă cu un proces civil pentru daune care se ridică la un total de 11 miliarde de dolari, cel mai mare dosar de mediu din istoria Braziliei. În Angola, după exploatarea petrolului din Marea Cabinda, compania a părăsit plajele poluate și inutilizabile, și nisip negru. În Canada, Chevron planifică o expansiune majoră a proiectelor sale de nisip gudronat, în ciuda dovezilor privind efectele nocive asupra sănătăţii comunităților indigene. Expuneri toxice și conducte sparte au provocat efecte grave asupra sănătății umane și devastări de mediu în Kazahstan și Indonezia.
Accidente mortale
Explozie la o rafinărie din Ţara Galilor, incendiu la o platformă din Nigeria, deversare de petrol în Brazilia, foc în California: reputaţia Chevron a fost dinamitată de o serie recentă de accidente mortale. În iunie 2011, o explozie a devastat o rafinărie Chevron în Țara Galilor, omorând patru oameni. Mai târziu în aceeaşi lună, un lucrător a murit după ce a căzut într-un canal de scurgere umplut cu abur în unul din câmpuri petroliere din Kern ale companiei.În noiembrie, o deversare de petrol lângă unul dintre puțuri de mare adâncime Chevron în largul coastelor Braziliei a dus la amenzi și la o anchetă penală. În ianuarie 2012, incendiul de la o platforma de gaze naturale off-shore lângă Nigeria a ucis doi oameni și a ars timp de 46 de zile. În ianuarie 2013, o scurgere de hidrocarburi la o rafinărie a companiei din Richmond a declanșat un incendiu din care o duzină de muncitori scăpat.
Risc de infestarea a surselor de apă potabilă
ZIUAnews a dezvăluit lista chimicalelor utilizate la exploatarea gazelor de șist de către companii precum Chevron . Aceasta cuprinde 750 de substanțe și compuși chimici, care se regăsesc în fluidul folosit în fracturarea hidraulică. Dintre aceste chimicale, 652 au fost etichetate drept nocive, unele chiar cancerigene . Cel mai des folosite substanţe chimice în procesul de fracturare hidraulică sunt metanolul (alcool metilic), alcoolul izopropilic, 2-butoxietanol, etilenglicolul și hidroxidul de natriu (sodă caustică). Scoaterea gazului de şişt presupune forajul orizontal la 3-4 kilometri, la mare distanţă de apele subterane. Sonda este căptuşită cu mai multe straturi de oţel şi ciment care o izolează de acviferele şi de formaţiunile geologice. Se trece apoi la forajul orizontal, de aproape 1.500 metri. Se introduce cu mare presiune un fluid ce conţine 99,5% apă şi nisip şi 0,5% aditivi şi prin anumite perforaţii se crează fracturi în rocă astfel încât gazul să ajungă în puţul sondei. Cea mai mare problemă a tehnologiei este aceea de recuperare a apei amestecată cu aditivi, gen carbonat de potasiu, clorură de potasiu, acid citric, săruri borate etc. O captare defectuoasă a apei va crea o poluare masivă a terenului din apropierea exploatării dar şi o infestare a pânzei freatice.
Investiţii de 500 de milioane dolari în Dobrogea
Conform unor contracte semnate anul trecut cu ANRM, americanii au obligaţia ca în doi ani de zile să investească în sudul Dobrogei 82 milioane de dolari (adică 40,1 milioane de dolari în perimetrul Vama Veche şi câte 21,1 milioane de dolari pentru Costineşti şi Adamclisi). Aceste sume vor fi alocate pentru culegerea de date seismice, pentru întocmirea unui studiu geochimic al carotelor şi pentru săparea unor sonde la 2.500 şi la 3.500 metri. “Nu avem încă licenţe de exploatare. Deocamdată, e important să ştim dacă există potenţial pentru exploatare. În faza de explorare, sunt săpate doar puţuri verticale, fără fracturare hidraulică. În perimetrul din Dobrogea, Guvernul a aprobat licenţa pentru aproximativ 670.000 de acri. Obţinerea de date seismice 2D în aceste perimetre e aşteptată să înceapă, de asemenea, în a doua jumătate a anului 2013”, a declarat Tom Holt, directorul Chevron România. Dacă firma americană consideră că informaţiile culese sunt foarte relevante pentru continuarea explorării, atunci vor trece în faza a doua. Asta însemnă săparea unei noi sonde de 3.500 metri şi perfecţionarea personalului,. Investiţia totală în această a doua fază se ridică la 108 milioane de dolari.Programul poate continua cu o a treia fază, ultima, care implică o finanţare de 300 milioane de dolari. Astfel, Chevron poate ajunge la o investiţie totală de 500 milioane de dolari în cele trei perimetre din sudul Dobrogei. Potenţialul este unul ridicat, dacă ne raportăm la declaraţiile directorului Zeta Petroleum, Bogdan Popescu. Acesta spune că doar într-o singură regiune din România se găsesc gaze de şişt şi anume în platforma Moesica, adică în partea sudică a ţării. Intenţia americanilor de a utiliza tehnologia de fracturarea hidraulică pentru scoaterea gazelor de şişt a fost rău primită de autorităţile locale şi de ONG-uri, acestea protestând în mai multe rânduri în centrul oraşului Bârlad.
Chevron în România
Al doilea grup petrolier din Statele Unite, Chevron, activează pe piaţa autohtonă din 1999 însă doar în sectorul de comerţ cu lubrifinaţi. La începtul anului 2010, gigantul american a deschis o sucursală care avea un scop precis şi anume acela de a scormoni după resursele de hidrocarburi ale ţării. La scurt timp primesc de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) trei concesiuni în sudul Dobrogei, Adamclisi, Costineşti şi Vama Veche, suprafaţa totală fiind de 2.700 km. pătraţi. Un mai târziu, Chevron achiziţionează o concesiune în Moldova, la Bârlad, de 6.350 km. pătraţi. Ambele ţinte sunt vizate pentru explorarea şi eventual exploatarea gazelor de şişt. Concesiunea de la Bârlad, însă, se află lângă una a deţinută de Romgaz şi unde se extrag cantităţi importante de gaze naturale.
Sursa: Ziua News
Adauga comentariu