C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Cetăţeni de mâna a doua. Marea Britanie întoarce spatele Sofiei şi Bucureştiului

Guvernul Majestăţii Sale îşi doreşte să transforme Marea Britanie într-o ţară cât mai puţin atractivă pentru imigranţii din România şi Bulgaria, iar aceasta cât mai repede, până ca primele valuri de imigranţi să soseasca, odată cu deschiderea pieţei muncii. Este concluzia unanimă a presei britanice, după discursul Reginei Elisabeta a II-a cu ocazia deschiderii noii sesiuni parlamentare, discurs prin care guvernul îşi expune principalele proiecte legislative.

Schimbarea la faţă a Marii Britanii

Pe de altă parte, Maria Britanie caută să atragă forţă de muncă calificată de care are nevoie, încercând pe cât de mult să nu-şi asume nimic din povara mizeriei Estului european.

Guvernul britanic doreşte să-i oblige pe proprietarii de locuinţe să verifice documentele chiriaşilor străini şi să raporteze dacă descoperă imigranţi ilegali. În caz contar, amenda pe care o vor suporta proprietarii poate fi de “mii de lire sterline”. “Amenzi mai substanţiale” vor fi impuse şi celor care angajează imigranţi ilegali. Amenda actuală este de 5.000 de lire. Mai departe, legislaţia propusă de guvern vrea să impună expulzarea imediată a străinilor care comit infracţiuni grave, exceptând anumite circumstanţe extraordinare. Doar imigranţii care pot invoca nişte principii legale importante vor mai putea rămâne în Marea Britanie pentru a contesta decizia justiţiei; restul nu au decât să o conteste din ţările de origine (adică, în principal, România şi Bulgaria).

Totodată, se va aplica un anumit test de rezidenţă în Marea Britanie, urmând a fi necesar un an de rezidenţă netulburată pentru ca imigrantul să aibă acces la sistemul social. Beneficiile sociale vor fi şi ele reduse, în primul rând accesul la sistemul naţional de sănătate-statele de origine ar putea fi puse să plătească pentru tratamentul cetăţenilor lor în Marea Britanie. Nu mai puţin, se urmăreşte impunerea unei perioade de şase luni în care şomerul nu va primi ajutorul de şomaj dacă nu îşi caută activ o slujbă sau dacă nu poate dovedi că are şanse reale de a o găsi.

O analiză Reuters despre o situaţie ingrată

Cum au ajuns România şi Bulgaria în această situaţie ingrată, după ce, cu niciun un deceniu înainte, imigranţii polonez erau primiţi cu braţele deschise o pot explica criza economică, calculele politice după victoriile naţionaliştilor britanici la ultimele alegeri locale, dar şi o analiză realizată de Reuters pe marginea statutului României şi Bulgariei în UE.

„În loc să se simtă atrase către inima Europei, Bulgaria şi România se văd duse pe culmea dezbaterilor, cu semne de întrebare tot mai des ridicate de către partenerii lor europeni despre respectarea statului de drept şi despre voinţa de a lupta împotriva corupţiei, a crimei organizate şi a imigraţiei ilegale”, se arată într-o analiză realizată de Reuters, intitulată „De la marginea Europei, România şi Bulgaria caută să fie acceptate de UE”

În discursul său în faţa demnitarilor, la Luxemburg, în 2005, premierul de atunci al Bulgariei a proslăvit calităţile statutului de membru UE, declarând că naţiunea sa este gata să îşi ocupe locul în inima continentului.

“Bulgaria se reîntoarce politic în familia naţiunilor europene, acolo unde a fost locul ei dintotdeauna”, a spus Simeon de Saxa-Coburg în momentul în care România şi Bulgaria au semnat documentele care le-au adus în UE, în 2007.

Retorica a fost una sinceră şi cordială, cu amintirile ale influenţei sovietice încă proaspete în mintea celor mai mulţi bulgari şi în special pentru Simeon de Saxa-Coburg, ţarul copil al Bulgariei până la înlăturarea monarhiei, în 1946.

„Acuzaţi-vă politicienii, nu Bruxelles-ul!”

Dar la opt ani după acea vesela zi de primăvară din Luxemburg, când Bulgaria se pregăteşte pentru alegerile parlamentare de pe 12 mai, distanţa dintre aspiraţiile apartenenţei la UE şi realitatea de zi cu zi se măreşte tot mai mult, scrie Reuters.

Calitatea de membru al UE nu s-a dovedit un drum cu un singur sens către stabilitatea democratică, creşterea economică şi mai multe oportunităţi pentru toţi. Diplomaţii din alte state membre se întreabă chiar din ce în ce mai des dacă a fost o decizie înţeleaptă să lase România şi Bulgaria să adere la UE.

“UE a fost văzută ca un vel de curcubeu la orizont”, spune Amanda Paul, expert pe Europa de Est la European Policy Centre, despre imaginea românilor şi a bulgarilor înainte de aderare.

“Per ansamblu, cred că atât Romania cât şi Bulgaria au beneficiat de pe urma aderării, dar au încă deficit democratic”, spune Amanda Paul, explicând că, dacă cetăţenii vor sa înţeleagă de ce există încă discrepanţe între ei şi cei din Vest, ar trebui să se uite către ţara lor şi nu către Bruxelles.

“Ar trebui să fie mai dezamăgiţi de liderii lor şi de politicienii lor decât de instituţiile UE şi de ceea ce UE a făcut pentru ei.”

Cetăţeni de mâna a doua

Fie că trăiesc în ţările lor de la periferia sud-estică a Europei sau lucrează în Bruxelles, românii şi bulgarii au o puternică senzaţie a izolării, continuă Reuters. În timp ce veniturile pe cap de locuitor au crescut constant după aderarea la UE-cu 30% între 2006 şi 2011 în ambele ţări, potrivit datelor FMI-şi oportunităţile de a putea lucra în alte state au crescut, există încă un sentiment că cetăţenii nu sunt pe deplin integraţi în uniunea statelor europene.

România şi Bulgaria rămân în afara Schengen, acordul care permite libera circulaţie a cetăţenilor în 26 de state europene, iar planurile de adopta moneda euro sunt amânate pe moment.

În momentul în care ţara lor ajunge în colimatorul dezbaterilor din UE, acestea sunt mult prea frecvent despre ratarea ţintelor în lupta împotriva corupţiei şi în întărirea sistemului juridic sau despre limitarea influxului de imigranţi din est.

“Suntem cetăţeni de mâna a doua ai uniunii şi ne simţim lăsaţi în afara deciziilor importante luate la Bruxelles”, spune Ion Miciu, un inginer de 64 de ani din Bucureşti. “Politicienii noştri sunt incompetenţi şi nu au luptat în ultimii şase ani pentru ca România să aibă o voce mai puternică.”

Diplomaţi şi birocraţi nepregătiţi pentru jocuri pe mize mari

La summit-urile UE, liderii din România şi Bulgaria au avut aceeaşi ocazie ca şi ceilalţi de a vorbi, şi deseori au făcut-o. Însă când vine vorba despre decizii, în special in ultimii trei ani de criză economică, Sofia şi Bucureştiul abia s-au văzut.

“Vezi două ţări catre trebuie să cheltuiască destul de mult capital de negociere şi bunăvoinţă în chestiuni importante pentru ele, cum ar fi Schengen”, spune un diplomat european. “Deşi lucrează din greu cu siguranţă, aceasta le lasă un spaţiu foarte mic de manevră”.

O altă problemă este personalul cu experienţă necesar pentru eforturile diplomatice. Fiind cele mai noi membre UE-cel puţin până la aderarea, în iulie, a Croaţiei-este nevoie de timp pentru a genera o masă critică şi a dobândi influenţa în întâlniri, nu doar la masa ambasadorilor, ci la toate nivelurile birocraţiei şi al multitudinii de dosare politice pe care diplomaţii le gestionează, scrie Reuters.

“Când se ajunge la decizii importante, agresivitatea în a intra în cercul restrâns care ia aceste decizii este un joc pentru oameni mari”, spune un alt diplomat european citat de Reuters.

Două ţări sărace care primesc firimituri

Spre exemplu, scrie Reuters, diplomaţii au vorbit despre negocierile pentru bugetul multianual al UE, din care o mare parte merge pentru dezvoltare pentru ţările mai sărace. “Când a venit vorba despre buget, România şi Bulgaria au primit doar firimituri”, spune un diplomat. Însă oficialii români şi bulgari susţin că ei au fost mereu prezenţi în dezbateri şi că cea mai mare frustrare a lor este faptul că ţările lor nu au aderat la Schengen.

La alegerile de duminică din Bulgaria, partidul de centru-dreapta condus de fostul premier Boyko Borisov pare să iasă învingător, deşi se poate să nu aibă suficiente mandate pentru a forma singur guvernul şi a arătat că nu doreşte să formeze o coaliţie. Această situaţie creează spectrul unei instabilităţi politice şi ridică semne de întrebare asupra programului economic.

„Avantajele UE nu sunt pentru români”

“Avem de a face practic cu o ţară din Vestul Salbatic”, spune un oficial UE care se ocupă de Europa de Est şi care se teme că Bulgaria nu are abilitatea de a respecta normele democratice.

Cu o ridicare din umeri a neputinţă, oficialul spune că nu este posibil să dai timpul înapoi, că România şi Bulgaria sunt acum membre UE. Alte state trebuie să accepte această realitate şi să facă ca ea să funcţioneze, oricât de dificil ar fi.

Pentru Carmen Pop, patroana de 32 de ani a unui mic retaurant din Bruxelles, apartenenţa la UE are două tăişuri. Pe de o parte i-a permis să lucreze în capitala Europei şi să trimită bani părinţilor din ţară. Dar nu este o lume perfectă.

“Avantajele UE nu sunt pentru români”, spune ea cu frustrare. “Eşti parte a unei comunităţi, dar nu poţi lucra ca alţi europeni. Mereu purtăm eticheta că suntem bulgari sau români”, se încheie materialul publicat de Reuters.

Autor: Izabela Niculescu
sursA: cotidianul.ro

Related Posts

One Response “Cetăţeni de mâna a doua. Marea Britanie întoarce spatele Sofiei şi Bucureştiului”

  1. tocaciu maria says:

    vin toți să ne cumpere dar nu ne dau dreptul să ne câștigăm pâinea nici cu umilință!

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss