C O N T R A P R O P A G A N D Ă

CERÂND CEVA OBIŞNUIT, Mugur Isărescu pare să anunţe ceva neobişnuit

Mugur Isărescu pare să anunţe ceva neobişnuitToate semnalele conduc către un proces de oprire a finanţării subsidiarelor locale de la băncile-mamă (“dezintermediere”), care este inerent, a declarat, ieri, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul conferinţei anuale a Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari din România (AAFBR), anunţând:
“Băncile care sunt foarte dependente de băncile-mamă trebuie să găsească metode alternative de finanţare”.
Oare, acest comandament este ceva neobişnuit?
Oare, atunci când o companie îşi implantează un punct de lucru, o filială, o branşă, o subsidiară într-un alt teritoriu decât cel de origine, urmăreşte ca, “pour toujour”, să-şi finanţeze noua entitate ?
Nu este normal că, de fapt, visează să creeze un nou centru de profit, care să se autosusţină financiar?
Desigur, vrea să se autosusţină.
Dacă normalul constă în autosus-ţinere, atunci de ce, într-o audienţă specializată a bancherilor, Guvernatorul Băncii noastre Centrale ne anunţă că a sosit momentul “normalului”?

Poate că, de fapt, ar vrea să ne spună altceva, dar nu-şi permite?
Poate că nu are cuvintele?
Poate că, de fapt, vrea să spună, pe dos, că finanţarea băncilor-mamă de către sucursalele lor din România ar trebui să înceteze?

*  Sucursalele finanţează băncile-mamă, nu invers
Ziarul BURSA a arătat, la 16 iunie:
“Clauzele Iniţiativei de la Viena, acordul încheiat în 2009, care obliga băncile-mamă ale instituţiilor de credit din România să-şi susţină subsidiarele şi să nu retragă capital, s-au inversat în cazul grupurilor financiare elene, notează banca japoneză Nomura”.
În articolul de atunci, BURSA a relatat că Raportul Nomura afirma: “În prezent, subsidiarele româneşti finanţează deja de ceva timp băncile-mamă din Grecia” şi că împrumuturile acordate de subsidiarele greceşti de la noi, băncilor mamă, au contribuit la aprecierea leului, din ultima perioadă, şi au redus din lichiditatea de pe piaţa românească.
Şi: “Ieşirea de capital cauzează probleme pentru balanţa de plăţi, necesitând utilizarea rezervelor sau, în cazul României, accesarea fondurilor din acordul stand-by de precauţie, se arată în Raportul Nomura”.
Din această perspectivă, discursul Guvernatorului BNR Mugur Isărescu, anunţând ceva obişnuit- că sucursalele băncilor trebuie să se autofinanţeze -, pare că, de fapt, anunţă ceva neobişnuit: anume, că situaţia din Grecia ne obligă, în urma ieşirilor de capital din băncile greceşti, prezente aici, să accesăm fondurile din Acordul stand-by de precauţiune.
Într-o ştire publicată în Bursa de ieri, am arătat că, în septembrie, sistemul bancar din Grecia, a înregistrat retrageri de 5,5 miliarde de euro, un record al lunilor de neîncetate retrageri, din ultima perioadă.
Da, desigur, nu este vorba despre încetarea finanţării sucursalelor de către băncile mamă, ci România a ajuns la momentul când nu mai poate suporta ieşirile de capital ale sucursalelor băncilor greceşti de aici.
Altfel, ceea ce spune Isărescu nu are nici un înţeles…

*  Scenariile Nomura şi cel pe care nu l-a anticipat
Nomura a conceput, în vară, mai multe scenarii posibile în ceea ce priveşte consecinţele crizei din Grecia pentru România şi Bulgaria.
Primul scenariu constă în reducerea severă a creditării acordate de subsidiarele din România şi Bulgaria ale băncilor elene, ca urmare a cerinţelor tot mai mari de finanţare din partea băncilor-mamă. Acest scenariu “este anti-creştere” pentru cele două ţări şi a început deja să se dezvolte, susţine banca japoneză.
În continuare, băncile elene ar putea fi nevoite să se consolideze, probabil într-o combinaţie de tipul “banca bună/banca rea”, pentru a grupa activele neperformante într-un holding special. O astfel de consolidare ar cauza vânzări de active în Bulgaria şi România.
“Cu un interes cel mai probabil limitat din afara graniţelor, ar fi nevoie de banii guvernului sau ai investitorilor locali, ceea ce ar reprezenta ieşire netă de capital. Dacă o vânzare nu ar fi posibilă, cea mai probabilă urmare ar fi retragerea”, apreciază Nomura.
Astfel se ajunge la următorul scenariu, calificat drept “o urmare foarte proastă”, în care băncile elene ar fi nevoite să retragă capital de la subsidiare pentru a-şi consolida situaţia financiară.
Băncile elene ar putea opta pentru o altă soluţie, respectiv retragerea sprijinului pentru subsidiare şi intrarea acestora în default (incapacitate de plată), caz în care BERD şi guvernele din România şi Bulgaria ar fi nevoite să intervină şi să naţionalizeze companiile sau să le consolideze în România pentru a absorbi operaţiunile.
Cel mai pesimist scenariu anticipat de Nomura este intrarea în default a băncilor elene, care ar retrage sprijinul şi capitalul de la subsidiarele locale şi ar declanşa o lichidare de urgenţă a activelor din Europa de Est. Chiar şi în cazul naţionalizării băncilor elene pentru evitarea falimentului, guvernul de la Atena nu va fi interesat să sprijine subsidiarele din România şi Bulgaria.
Subsidiarele instituţiilor de credit elene Alpha Bank şi EFG Eurobank Ergasias (Bancpost) se află printre cele mai mari zece bănci din România. În piaţă mai activează trei instituţii de credit mai mici, respectiv Banca Românească (National Bank of Greece), Piraeus, ATEbank şi Emporiki (deţinută de Credit Agricole).
Scenariul pe care Nomura nu l-a anticipat în luna iunie, este că ieri, agenţia Moody”s a pus Nomura Holdings, Inc. sub observare, pentru reducerea ratingului.
Aşa că n-avem decât să nu credem ce au zis japonezii despre noi.  (MAKE)

*  Isărescu: “Trebuie să evităm o înăsprire a condiţiilor de creditare”

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat ieri, în cadrul conferinţei anuale a Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari din România (AAFBR), că paradigma se schimbă: “Ai alte date, ai condiţii macroeconomice stabile, dar constaţi că băncile nu mai sunt atât de generoase. Noi trebuie să ne pregătim pentru “deleveraging” (n.r. “dezintermediere” sau “reducere de expunere”), pentru că este inerent. Toate semnalele duc acolo. Este nedrept. (…) Trebuie să evităm o înăsprire a condiţiilor de creditare (“credit crunch”). O reducere puternică a implicării băncilor cu capital străin în economie ar crea un “credit crunch”. Avem nevoie de investiţii să vedem în ce măsură avem nevoie de “funding” (finanţare). (…) Cred că gândirea noastră aici trebuie să fie ceva mai flexibilă”.
Mugur Isărescu a întărit, ieri, mesajul pe care l-a transmis şi la începutul săptămânii, cu privire la faptul că băncile mamă nu mai sunt “generoase” cu subsidiarele locale, pentru că se confruntă cu probleme. Domnia sa a făcut referire la faptul că ceea ce face BNR cu dobânda, se va transmite şi la băncile comerciale, pentru că acestea “vor fi nevoite să se bazeze pe resurse aplicate pe piaţa internă”.
“Au nevoie să-şi echilibreze resursele cu creditele”, potrivit lui Mugur Isărescu.
*
* Isărescu: Trebuie să stimulăm economisirea şi consumul
Guvernatorul BNR a explicat, ieri, că trebuie stimulată economisirea internă. Domnia sa a declarat: “Trebuie să stimulăm consumul şi economisirea. Cantitatea de economisire internă depinde de nivelul veniturilor. Cum putem să fim judicioşi ca să stimulăm economisirea şi să nu distrugem consumul şi el să crească? Cu grijă. Formulele trebuie cântărite cu foarte mare atenţie şi este nevoie ca politicile echilibrate să fie bine dozate”.
*
*  Isărescu: Circa 20 de miliarde de euro din datoria României aparţin populaţiei
Mugur Isărescu s-a mai referit şi la datoria ţării noastre, pentru care unele voci susţin că este vinovată Banca Centrală
Domnia sa a precizat: “Când se ajunge la discuţia despre datoria României, atunci parcă a făcut-o Dumnezeu din cer şi se spune că Banca Naţională este de vină. Băncile sunt înghesuite, statul este înghesuit, la fel şi cercurile de afaceri, chiar şi Banca Naţională. Cât avem rezerva de mare, o fructificăm doar la o zecime din capacitate. Când vorbim de credit, v-aş ruga să spuneţi românilor că atunci când se ia un credit se creează un debit. Când se ajunge la datorie, parcă a făcut-o Dumnezeu din cer şi Banca Naţională e de vină. Dacă începi să spui cum s-a format, chiar în termeni tehnici, datoria de 90 miliarde de euro din care aproape 20 miliarde de euro aparţine populaţiei, apare o mare supărare. Cele câteva milioane de maşini luate în leasing nu au creat o datorie? Un leasing nu este o datorie, un credit?”, s-a întrebat oficialul BNR.
Mugur Isărescu a adăugat că reluarea creditării atât de dorită de toată lumea nu va face altceva decât să creeze o nouă datorie, iar în acest caz populaţia trebuie pregătită pentru administrarea unui împrumut.
Domnia sa a adăugat: “Dorim toţi reluarea creditării, dar trebuie să fim conştienţi că se va crea o datorie pe partea cealaltă. Este o crimă economică să umfli o economie după care să o storci să plăteşti o datorie. Trebuie să prezentăm societăţii soluţia administrării unui credit. Asta este soluţia pentru România. Sunt 90 de miliarde de euro datorie externă a României, dar nu se poate compara cu ce a fost înainte. Aproape 30 de miliarde de euro este datorie a firmelor din România, vreo 20 de miliarde aparţine populaţiei şi restul este creată de bănci. O parte a datoriei externe se regăseşte în creditul în valută pe care Banca Naţională a vrut să-l tempereze. Datoria noastră externă este suficient de mare cât să nu fim îngrijoraţi. Cred că dvs. ca analişti economici financiară aveţi o responsabilitate în acest sens”.
Guvernatorul a mai precizat că intrăm într-o perioadă care se numeşte “the new normal”, adică un normal nou: “Economia ţărilor dezvoltate pare să fie blocată de o creştere redusă, în ciuda eforturilor fără precedent. S-a rupt orice principiu în politica monetară. Am folosit măsuri neortodoxe acum 4-5 ani, măsuri neconservatoare, non-standard, quantitative easing” (…) Economia dezvoltată nu creşte. Tot la mărimea datoriei suverane ajungem. Avem probleme mari de tot cu datoria publică în Japonia, SUA, Anglia, acolo cifrele tind să se umfle mai repede. Această nouă normalitate defineşte o economie care creşte atât cât doreşte să evite conflicte, şocuri majore, dar nu este suficient de înaltă ca să determine crearea de noi locuri de muncă”.
*
*  Demetrios Efstathiou, (RBS): Este greu de crezut că băncile româneşti cu capital grecesc îşi pot muta capitalul către băncile-mamă
Este greu de crezut că băncile româneşti cu capital grecesc îşi pot muta capitalul către băncile-mamă, deoarece nu este o operaţiune uşor de realizat, în schimb se poate ajunge la o micşorare de capital din cauza reducerii portofoliului de credite, a declarat, miercuri, în cadrul unei conferinţe de specialitate, Demetrios Efstathiou, analist al Royal Bank of Scotland (RBS).
“Vorbind despre băncile din Grecia, am discutat cu colegii mei despre mutarea capitalului de aici la banca-mamă, dar răspunsul a fost negativ. Este greu de mutat capitalul, dar putem vorbi despre o micşorare a capitalului pentru că nu se măreşte portofoliul de credite. Dar ar mai fi întrebarea cât de mare este o filială din România faţă de una din Italia şi cât ar contribui ea prin capital la susţinerea băncii-mamă?”, a precizat Efstathiou.
La rândul său, John Morton, analist Bloomberg, a adăugat că băncile trebuie să-şi repare echilibrul, iar acest lucru nu se poate realiza prin mutarea capitalului.
“Fără îndoială avem o problemă majoră în Europa referitor la deficite şi la finanţarea şi refinaţarea acestor deficite. Ţările din afara zonei euro sunt într-un fel favorizate. În afara zonei euro, situaţia stă un pic diferit. Piaţa a devenit mai nuanţată, iar ţările din afara zonei euro au perspective mai mari de creştere şi pieţele şi-au dat seama de acest lucru. Băncile trebuie să-şi repare echilibrul, dar se poate repara prin mutarea capitalului? Nu, nu este asta soluţia”, a subliniat Morton.
Pe de altă parte, Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului Băncii Naţionale a României /BNR/, a menţionat că majoritatea băncilor străine au venit în România pentru investiţii pe termen lung şi nu vor să-şi facă rău singure.
“Multe bănci din străinătate au venit în România pentru a investi pe termen lung şi au găsit resurse de a dezvolta afacerea aici. Nu vor să-şi facă rău singure din cauza crizei”, a spus Croitoru.
*
*  The Guardian: Băncile se retrag pe pieţele de origine
Afectate de criză, băncile europene au început să se retragă pe pieţele din ţările de origine, situaţie care aminteşte de protecţionismul care a măturat Europa în timpul marii depresiuni economice din anii “30 şi dă fiori statelor din Europa de Est, se arată într-o analiză a The Guardian.
Commerzbank, a doua mare bancă germană, va începe să refuze acordarea de credite în afara Germaniei şi Poloniei. “Trebuie să ne concentrăm pe sprijinirea economiei germane, în timp ce alte bănci se retrag”, a arătat directorul financiar al Commerzbank, Eric Strutz, citată de Mediafax.
Marţi, Lloyds Banking Grup, o bancă britanică oricum concentrată în mare măsură pe piaţa autohtonă, a admis că şi-a redus expunerea pe băncile din zona euro, în timp ce analiştii Citi au avertizat că presiunile politice şi financiare vor forţa băncile europene să se retragă pe pieţele naţionale.
Directorul general al HSBC, Stuart Gulliver, s-a declarat îngrijorat că Asia ar putea avea de suferit dacă băncile europene s-ar confrunta cu noi presiuni într-un scenariu descris de el drept o “mini criză a creditelor”. “Trebuie să avem grijă, să monitorizăm cu atenţie riscul unei retrageri masive a creditului de către bănci europene din cauza evenimentelor de pe pieţele de acasă”, a arătat el.
BNP Paribas şi Societe Generale, cele mai mari bănci franceze, au anunţat că îşi vor degreva portofoliile de active de 150 miliarde euro.
Între timp, grupul italian Banco Popolare a scos la vânzare operaţiunile din Ungaria, însă nu a găsit încă un cumpărător.
Lloyds, care a înghiţit în 2008 creditorul ipotecar HBOS pentru a ajuta sectorul bancar britanic să evite un faliment cutremurător, închide şi elimină din bilanţ credite de miliarde de euro către clienţi din Irlanda, încercând să se retragă aproape complet de pe această piaţă. Grupul britanic a anunţat recent că rata capitalului de bază a urcat în trimestrul al treilea la 10,3%, de la 10,1%.
“Şi-a majorat Lloyds capitalul? Nu. Poate converti profiturile în capital? Nu. Îşi consolidează ratele de adecvare a capitalului prin reducerea activelor, care au coborât de la 383 miliarde lire la 372 miliarde lire. Este clar că băncile ca Lloyds se concentrează pe restrângerea portofoliului, aşa că este inevitabil că, dacă vor prioritiza creditele pe piaţa locală, vor fi mai puţin dispuse să împrumute în afara Marii Britanii”, observă un analist al Evolution Securities.
Retragerea în pluton a băncilor pe pieţele autohtone reprezintă o inversare la 180 de grade a trendului din perioada de început a monedei euro.
Piaţa creditelor sindicalizate, unde băncile dau în parteneriat credite transfrontaliere către companii, este într-un proces accelerat de micşorare.
John Beck, manager la Franklin Templeton, care administrează obligaţiuni de 300 miliarde de dolari, avertizează că Europa ar putea reveni la autarhie, la autosuficienţa economică a anilor “30, când ţările renunţau la standardul aurului şi se întreceau în devalorizarea monedelor naţionale.
*
*  Deutsche Bank a cesionat un credit de 86 milioane de euro către Erste Bank
Deutsche Bank a cesionat împrumutul de 86,3 milioane de euro, cu garanţii guvernamentale, acordat judeţului Suceava pentru finanţarea proiectului “Utilităţi şi mediu la standarde europene”, către Erste Group Bank, autorităţile locale fiind notificate că s-a schimbat creditorul. Administratorul public al judeţului Suceava, Irina Vasilciuc, a declarat, ieri, că CJ Suceava a fost notificat că a fost schimbat creditorul pentru împrumutul de 86,3 milioane de euro obţinut de CJ Suceava şi mai multe localităţi din judeţ pentru finanţarea proiectului judeţean “Utilităţi şi mediu la standarde europene”.
Potrivit lui Vasilciuc, autorităţile sucevene au fost notificate că Deutsche Bank AG, filiala Londra, a transferat şi cesionat contractul de împrumut către Erste Group Bank AG Viena, care a devenit astfel noul creditor.
Agenţia de presă Mediafax o citează pe Irina Vasilciuc cu declaraţia că, din cele 86,3 milioane de euro împrumutate, autorităţile sucevene au rambursat trei rate de capital în sumă totală de 6,3 milioane de euro şi a achitat dobânzi de fabuloasa sumă de 39,9 milioane de euro. Nu a fost timp material pentru a verifica această cifră, însă ne exprimăm uimirea cu privire la această sumă imensă.
Din credit urmează să mai fie achitate rate în sumă de 79,9 milioane de euro cu dobânzile aferente.
Contractul de credit a fost încheiat în 26 martie 2004 pentru suma de 86,3 milioane de euro în vederea finanţării investiţiilor publice de interes local din cadrul proiectului “Utilităţi şi mediu la standarde europene”, pentru contractarea împrumutului fiind acordate garanţii guvernamentale.
Contractul de împrumut prevede rambursarea creditului în 25 de ani, cu o perioadă de graţie de cinci ani, cu o dobândă de 3,975% la care se adaugă rata EURIBOR. Comisionul de aranjare a fost negociat la 1,05%, iar comisionul de neutilizare la 1,5%.
În data de 8 iulie 2004, Deutsche Bank AG Londra şi-a transferat integral drepturile şi obligaţiile către Deutsche Bank Luxembourg SA, iar în data de 29 octombrie 2010, Deutsche Bank Luxembourg a transferat înapoi aceste drepturi şi obligaţii către Deutsche Bank AG, filiala Londra, care a redobândit calitatea de împrumutător.
Deutsche Bank AG Londra a încheiat în 13 octombrie 2011, cu Erste Group Bank AG, un contract de transfer de drepturi şi obligaţii corespunzând unui sold de 79, 985 milioane de euro.
În urma finanţării prin acest credit, în localităţi ale judeţului Suceava s-au făcut mai multe investiţii atât în ceea ce priveşte termoficarea cât şi aducţiuni de reţele de gaze naturale.

sursa: bursa.ro

Related Posts

One Response “CERÂND CEVA OBIŞNUIT, Mugur Isărescu pare să anunţe ceva neobişnuit”

  1. Don Quijote says:

    Va multumesc pentru confirmare, am atras atentia despre asta acum doua saptamani…
    http://donquijote-cronicarul.blogspot.com/2011/10/solutia-crizei-datoriilor.html

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss