C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Cenzura ca doctrină

Alex Jones nu face parte dintre preferaţii mei. Cu toate acestea este un individ cu o anumită viziune asupra lumii, drept care ar trebui respectat oricui. Alex Jones nu face parte din categoria celor care îndeamnă la violenţă, al obsedaţilor care distribuie pornografie infantilă sau a teroriştilor periculoşi. Crima sa este aceea că vede lucrurile diferit faţă de cum le văd ceilalţi. Iar acesta este şi motivul principal pentru care e cenzurat.

Uneori poţi considera că evenimentele prezentate de Alex Jones sunt exagerate. Ceea ce e însă surprinzător e faptul că, de multe ori, se dovedeşte că a avut dreptate. Cine-ar fi crezut în anii 90 că o pădure din California găzduieşte în fiecare an un ritual satanic la care participă cei mai importanţi oameni ai lumii, că întreaga tărăşenie este păzită cu stricteţe de FBI, CIA şi o groază de alte servicii secrete? Alex Jones urla că majoritatea puternicilor zilei fac parte dintr-o ultrasecretă organizaţie satanistă.

Toată lumea privea cu neîncredere alegaţiile lui Jones, în timp ce „mainstream media” îi creiona un portret de nebun obsedat de teoria conspiraţiei. În anul 2000, Alex Jones a detonat bomba, prezentând imagini filmate din miezul acţiunii. Acela a fost momentul în care marele public a aflat despre existenţa Bohemian Grove.

Dacă te-apuci să citeşti gunoaiele promovate de Soros, ajungi să crezi că trăieşti în cea mai bună dintre lumi. Libertatea, ne spun grupările acestuia, e dreptul cel mai important al omului. Orice ONG, orice grup sau club care are o atingere cu structura mafiotă a lui Soros clamează libertatea şi-o dă într-o continuă masticare a termenului. Ai zice că libertatea e mai presus de orice. Cu toate acestea însă, organele de presă fidele principiilor respectivului individ se ocupă oficial cu cea mai imbecilă practică inventată vreodată de societate, anume cenzura.

Aşa se face că Alex Jones este, în acest moment, cenzurat de cele mai mari firme ale internetului. Nu-l mai vezi pe Youtube, nu-l mai vezi pe Facebook, nu mai are dreptul să-şi încarce produsele media în Apple Store sau în Google Play. Firmele care au peste 80% din traficul pe internet au oprit brutal materialele media difuzate de Alex Jones. Este una dintre cele mai mari operaţiuni de cenzură din toate timpurile.

Motivul oficial pentru care e cenzurat Alex Jones este acela de utilizare a „hate speech”. Aproape că te doare capul întrucât nimeni nu poate defini termenul. Mai mult, absolut niciunul dintre cenzori nu vine cu exemple concrete de „hate speech” din materialele publicate de Alex Jones. În schimb toţi îşi rotunjesc gura atunci când îl acuză că le-a încălcat termenii şi condiţiile. Zău? Când domini o piaţă, când practic ai o poziţie monopolistă, mai ai oare dreptul să impui celorlalţi un model pe care-l consideri tu şi cei care te conduc din umbră ca fiind corect? E o întrebare, mai ales în condiţiile în care „principiile” clamate sunt atât de vagi încât efectiv nu trec de proba bunului simţ.

Ce înseamnă „hate speech”? Ce înseamnă „fake news”? Când toată media oficială din SUA propagă fără ruşine doar „fake news” toată lumea închide ochii deoarece, nu-i aşa, acelea sunt „instituţii serioase de presă”. Aia e linia oficială. Când CNN sau Washington Post ard creierii consumatorilor produselor lor media cu tot felul de imbecilităţi – de la „Rusia e de vină” până la „Marx e un zeu” – nu se pune. Dacă însă apare un individ, care n-are nici pe departe audienţa respectivilor, care spune lucruri nespuse până atunci, aia devine ori „hate speech” ori „fake news”. Mai ales atunci când tezele sale „ne supără”.

În fapt, adevăratele motive pentru care e cenzurat şi pedepsit Alex Jones sunt altele. Cea mai mare vină a sa este aceea de a fi contribuit la victoria electorală a lui Trump. Apoi, faptul că dă în vileag adevăruri care nu trebuie cunoscute de către marele public e un alt element de neacceptat. Nu în ultimul rând, popularitatea site-ului Infowars şi creşterea susţinută a audienţei site-urilor de acest tip e un element de îngrijorare pentru şobolanii din spatele mainstream media. Nu de alta, dar dacă o parte foarte mare a publicului părăseşte canalele controlate ale mediei oficiale, lucrurile se pot îndrepta în direcţii imposibil de intuit şi controlat.

Realitatea în care trăim se dovedeşte una de-a dreptul înfiorătoare. Nu doar că o mână de golani au introdus oficial cenzura clamând libertatea, dar – ceea ce e şi mai îngrijorător – lumea tratează cu lejeritatea această situaţie. Înainte puteai acuza un stat abuziv pentru cenzură. În anii comunismului ura publicului se îndrepta către cenzorii sistemului, una dintre cele mai urâte categorii (după securişti, desigur). Chiar dacă atunci cenzura era practicată pe scară mare, publicul era vigilent la şopârlele cu multiplu sens strecurate de unii autori. De multe ori, elemente la care nu se gândiseră nici măcar autorii deveneau vedete şi intrau în limbajul cotidian din cauza sensurilor multiple pe care le aveau. Astăzi lucrurile sunt schimbate: nu doar că lumea nu înţelege ce e cenzura, dar a devenit şi parte a ei. Azi publicul acceptă cu uşurinţă orice şi-ţi aruncă în ochi fraze goale de sens izvorâte din manualul de „corectitudine politică”. Asta în timp ce, teroarea „noii lumi” ne sufocă din ce în ce mai tare.

Cazul Alex Jones ar trebui să se constituie pentru oricine într-un exemplu al cenzurii abuzive. Cenzura care devine din ce în ce mai brutală şi mai intruzivă. Sper ca tehnologiile viitoare să anuleze această îngrămădeală de audienţă, acest monopol brutal instituit de giganţii internetului. Nu de alta, dar efectiv nu se mai poate respira.

Sursa: trenduri.blogspot.com

Related Posts

One Response “Cenzura ca doctrină”

  1. vlad tepes says:

    E clar ca acest om are dreptate in ceea ce afirma, altfel cum se poate explica faptul ca toti greii Internetului controlati de progresisti, au actionat concertat dintr-o data, pt a-l elimina din spatiul online?

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss