C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Cel rol au în „piaţă” oamenii lui Băsescu, Macovei şi Oprea

61737532Care sunt revendicările care s-au detaşat în ultimele zile, cine le-a promovat şi de ce nu pot fi aplicate. Cine a recunoscut implicarea în manifestaţii.

Schimbări la nivelul „străzii”

Arătam într-o primă analiză referitoare la protestele din Bucureşti că există o deosebire destul de vizibilă privind profilul celor care au ieşit în prima zi (marţi 3 noiembrie) şi a celor din următoarele 3 zile. De miercuri (4 noiembrie) au început să apară tot mai mult, „profesioniştii” acţiunilor de protest, unele grupuri de tineri reprezentând pe faţă sau mascat unele formaţiuni, „celebri” echo-anarhişti, galerii fotbalistice şi cei din categoria „ciudaţilor”. A scăzut însă pe zi ce trece şi se poate spunce chiar semnificativ, numărul celor total neangajaţi (politic sau în organizaţii de tip neguvernamental), adică nucleul principal şi „curat” al unor proteste civice justificate. Dar în ultimele 3 zile s-a mai schimbat ceva în „stradă”. Este vorba de revendicări. Au fost şi sunt foarte multe şi diverse, dar în ultimele zile s-au detaşat clar, şi sunt susţinute şi promovate pe foarte multe canale o serie de solicitări care demonstrează că vin din partea unor grupări strict interesate.

Revendicări cerute cu insistenţă în ultimele zile

Solicitările despre care spunem că s-au detaşat (prin amploarea promovării lor) în ultimele zile sunt: introducerea votului electornic pentru întreg electoratul şi pentru toate tipurile de alegeri, inclusiv cele locale; scăderea sau renunţarea la pragul electoral la parlamentare şi locale; simplificarea procedurilor pentru candidaţii independenţi; tratament egal în birourile electorale pentru toţi competitorii participanţi în alegeri; parlament unicameral/reducerea la 300 a numărului de parlamentari; alegerea primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene în două tururi de scrutin. Şi nu în ultimă instanţă se respinge idee organizării de alegeri anticipate. După cum se poate vedea, este vorba strict de modificări ale legislaţiei electorale. Un lucru este clar: primenirea clasei politice se face exclusiv la urne. Că este vorba de legislaţia electorală în vigoare, sau de una modificată, totul depinde de votul cetăţeanului. Ce votează aia iese. Şi totuşi, aceste revendicări „din top” nu sunt susţinute pentru „primenirea” clasei politice. Despre altceva este vorba.

Cine şi de ce „face legea” în Piaţa Universităţii

O serie de grupări politice fără anvergură care în mod normal nu au şanse în alegeri, vor să profite de uriaşa emoţie populară generată de tragedia de la clubul colectiv şi de protestele din ţară pentru a accede în 2016 în structurile administraţiei locale şi în Parlament. Este vorba de PMP-ul condus de Traian Băsescu, de UNPR –ul condus de Gabriel Oprea (după ultimele evenimente este clar că PSD nu se va mai încurca şi să ia sub aripa protectoare pe liste acest partid), de M10 al Monicăi Macovei şi de ALDE (se află în aceeaşi situaţie ca şi UNPR), partidul rezultat din fuziunea PC cu grupul Tăriceanu. Au fost foarte uşor de recunoscut în „stradă” reprezentanţii acestor partide, mai precis a garniturilor de tineret ale lor – este vorba doar de manifestaţiile „tinerilor”, nu-i aşa?. Practic de la aceste garnituri (fiecare partid şi-a împărţit efectivele în mai multe grupuri şi grupuleţe pentru a acoperii întreaga arie unde se manifestează) au pornit revendicările care se detaşează clar faţă de toate cele din „piaţă”. Se poate spune, fără să forţăm nota, că reprezentanţii acestor partide au „făcut legea” în Piaţa Universităţii. Nu suntem singurii care susţinem acest aspect. Toate cele 4 partide au interesul să nu existe prag electoral, pentru că 5% nu sunt capabile să atingă. Votul electronic reprezintă iarăşi un avantaj, în special pentru M10, ALDE şi PMP care au echipe specializate de IT-işti. Alegeri în două tururi pentru primari şi preşedinţii de CJ din nou avantajează partidele mici, care speră în anumite localităţi să prindă locul 2 şi prin negocieri să obţină ceva mandate de primari, sau în situaţia în care nu au finalişti, să fie curtate pentru a-şi direcţiona voturile, şi evident, nu fără a trage ceva foloase. Votul într-un singur tur la primari avantajează clar partidele mari adică PSD şi PNL. În Comisia de Cod electoral, în primăvată, reprezentanţii UNPR şi ALDE au înclinat balanţa către PSD – social-democraţii au venit cu propunerea unui singur tur de scrutin – în timp ce PNL a optat pentru două tururi. Dar la vremea respectivă UNPR şi ALDE se aflau pe cai mari şi ştiau că vor candida în alianţă cu PSD. Acum, când trebuie să se descurce singure, cele două partide vor alageri în 2 tururi. Situaţia este identică şi la PMP şi M10. Când reprezentanţii acestor partide făceau parte din PDL-ul „mare”, au optat (pentru localele din 2012) pentru alegeri într-un singur tur (acum trebuie spus că la precedentele alegeri, PNL şi PSD s-au opus în 2011 când s-a modificat legea „localelor”, dar când s-au combinat în USL, le-a convenit de minune), dar acum când sunt pe cont propriu, nu le mai ajută acest sistem. Nu în ultimă instanţă, toate cele 4 resping anticipatele la parlamentare, pentru că speră ca într-un an de zile să se consolideze. În ceea ce priveşte parlamentul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari, deşi este o soluţie care dezavantajează net partidele mici (le trebuie mult mai multe voturi pentru a obţone mandate), ea este promovată de PMP-işti, pentru a nu-l contrazice pe Traian Băsescu, „inventatorul” celor două soluţii în referendumul electoral din 2009.

Recunoaştere „oficială”

Tot ceea ce am arătat mai sus, a primit o confirmare „oficială”. La B1 Tv, Monica Macovei a făcut, printre altele următoarele afirmaţii: „Câțiva dintre ei (dintre protestatari – n.r.) măcar să treacă și dincolo, de partea politică, să ia ei decizii. Aceasta este generația de politicieni de mâine, iar mâine este peste câteva luni de zile. Noi suntem un partid antisistem. Nu este partidul Monicăi Macovei. Sigur că sunt dispusă să îi accemptăm în partid. Avem mulți tineri care sunt în Piață probabil …”. La rândul său, Eugen Tomac, locotenentul lui Traian Băsescu din PMP, a scris un editorial în Stiripesure.ro, în care spune că „Sunt trei pași clari care țin de voința politica și ei trebuie făcuți rapid – săptămâna viitoare în Parlamentul României. In caz contrar, nu se va schimba nimic. 1. Modificarea legii privind alegerile pentru Camera Deputaților și Senatul; 2. Modificarea legii privind alegerile locale; Introducerea votului electronic in tara si diaspora”. Nu în ultimă instanţă, un sportiv de performanţă venit independent la manifestaţii, a declarat că a discutat cu membri galeriei unei echiupe de fotbal şi că aceştia au recunoscut că au fost recompensaţi pentru a manifesta în stradă. Toată lumea ştie că ex vicepremierul Gabriel Oprea şi Neculai Onţanu controlează două din galeriile lui Dinamo, iar primul are influenţă şi asupra unui grup de la Steaua.

Băsescu, Macovei şi Tomac nu cunosc Constituţia şi deciziile CCR?

Faptul că reprezentanţii din „stradă” a celor 4 partide mai sus amintite au lansat propunerile de modificare a legislaţiei electorale şi mai ales susţinerea lor publică de către „vedetele” politice Traian Băsescu, Monica Macovei şi Eugen Tomac nu reprezintă decât o acţiune pur propagandistică. Şi o încercare de a forţa nota utilizând presiunea străzii. În special cele trei „vedete” pur şi simplu îi prostesc pe români în faţă într-o disperată bătălie electorală pe care au şi început-o profitând de tragedia de la „Colectiv”. Spunem toate acestea pentru că este imposibil ca Traian Băsescu – 10 ani preşedintele României, Monica Macovei – fost ministru al justiţiei şi europarlamentar aflat la al doilea mandat, precum şi Eugen Tomac – fost secretar de stat, actualmente deputat în funcţie, să nu cunoască prevederi constituţionale şi decizii ale Curţii Constituţionale. Cei trei, dar şi simpli lor membri de partid (inclusiv cei trimişi pe faţă sau mascat în Piaţa Universităţii) ştiu foarte bine că niciuna din modificările solicitate la legislaţia elecotrală nu este posibilă pentru alegerile din 2016, fie ele anticipate sau la termen. Toată lumea ştie că legislaţia electorală nu poate fi modificată pe fond cu un an înaintea datei alegerilor. Există decizii ale CCR în acest sens bazate şi pe recomandări ale Comisiei de la Venezia, iar Parlamentul Unicameral NU este prevăzut în Constituţie. Votul electronic pentru locale de asemenea nu mai poate fi introdus, iar pentru parlamentare ar trebui finalizat în maxim 10 zile, dar cu siguranţă nu ar trece de Curtea Constituţională. Singura lege electorală care mai poate fi modificată este cea privind votul prin corespondenţă. Dar numai în situaţia în care CCR va depista elemente de neconstituţionalitate. Se ştie, 10 senatori ALDE, 9 din UNPR, 8 din UDMR şi 3 din PSD au atacat legea la CCR în urmă cu câteva zile.

Ce şanse au partidele nou înfiinţate

Evident, dacă partide existente şi care au (prin migraţie masivă însă) reprezantare parlamentară au şanse mici să obţină rezultate pozitive pe legislaţia electorală în vigoare, se impune o întrebare: ce şanse au partidele nou înfiinţate? În mod normal, la alegerile parlamentare, cele 8 sau 9 partide care deja s-au legalizat pe noua lege a partidelor politice (cu doar 3 membri fondatori) au şanse infime. Eventual, doar la alegerile locale, în comunităţile mici, au şanse să obţină ceva mandate de consilieri locali şi poate, izolat cîteun primar, ici, colo. Dar, dacă se înfiinţează un partid serios – care poate să rezulte din actuala mişcare de stradă – şi care în lunile care au rămas până la locale şi anul rămas până la parlamentare îşi va face o promovare agresivă, va prezenta un program real care să prindă la populaţie, atunci nu este exclus să obţină rezultate pozitive în 2016. Dacă „strada” va promova unul sau două partide care să se ghideze doar pe măsuri radicale, populiste şi pe principiul „plecaţi voi, ca să venim noi”, atunci şansele de reuşită sunt minime.

Autor: Lucian Gheorghiu

Sursa: Cotidianul.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss