C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Ce trebuie sa stiti in timp de criza

Atunci cind corul antic ce prevesteste sfirsitul lumii devine asurzitor, oamenii sunt tentati uneori sa faca gesturi nechibzuite. Unele dintre aceste gesturi ii pot costa agoniseala de-o viata. Altele ii pot determina sa rateze oportunitati importante. Asadar, respirati adinc si cititi cele de mai jos.

1. Evitati sfaturile unor “cunoscatori” care va pot indemna sa va plasati economiile in “valori sigure”, cum ar fi aurul sau operele de arta.

In urma cu un deceniu, aceeasi cunoscatori considerau imobiliarele ca fiind valori la fel de sigure.

Merita sa va ginditi la un portofoliu diversificat de instrumente de pastrare/economisire doar in cazul in care aveti sume importante de bani (in cazul tarii noastre, asa ceva inseamna de la 250.000 de euro in sus).

Daca veti cumpara aur, de pilda, si veti avea nevoie de bani-gheata, nu il veti vinde la Bursa de la Londra, ci la casa de amanet din colt, la un pret deloc avantajos.

Un investitor mic este captiv pe o piata interna. La fel merg lucrurile cu operele de arta. Investesti in asa ceva doar pe termen mediu si lung si doar atunci cind esti sigur ca nu ai nevoie de bani lichizi pe termen scurt.

2. Nu va lasati atrasi de promisiuni miraculoase.

Daca ati negociat cu o banca sigura o dobinda rezonabila pentru depozitul dumneavoastra in lei, euro sau dolari, nu va grabiti sa il lichidati pentru a depune banii la o banca ce va ademeneste cu o dobinda neverosimil de mare.

Inseamna ca acea banca are o problema de lichiditate si este dispusa sa plateasca mai mult decit suratele ei pentru a-si atrage depunatori.

Iar daca asa merg lucrurile, s-ar putea ca respectiva banca sa inregistreze probleme inca si mai mari in viitor. In Romania depozitele bancare sunt garantate intr-o anumita limita, insa oricum nu merita sa va asumati riscuri inutile.

Daca ar fi gindit asa cei care au alergat la Caritas, la Safi sau FNI, citeva sute de mii de romani si-ar fi avut inca banii in buzunare. In economie nu exista miracole, iar ofertele exagerate trebuie mai degraba sa va puna pe ginduri.

3. Nu abandonati ideea unui serviciu mai bun, chiar daca piata fortei de munca este volatila si arida.

Nu exista o perioada in care este bine pentru toata lumea, dupa cum nu exista una in care este rau pentru toata lumea.

Incercati sa ginditi pe o perioada lunga, in termeni de avantaje si dezavantaje. Nu orice loc de munca nou, creat in vreme de criza, este in mod automat unul nesigur si nu foarte interesant.

Este valabil si pentru cei care vor sa demareze o afacere. Daca planul de afaceri este bun si ati studiat bine toate aspectele, nu ezitati sa incepeti.

Nu abandonati ideea doar pentru ca “este criza si nimic nu merge”. Istoria economiei abunda in povesti de succes care s-au nascut in timpul unor crize de varii intensitati.

4. Romania este caraterizata, printre altele, de o forta de munca extrem de imobila din punct de vedere geografic.

Dupa masivele relocari din timpul industrializarii socialiste, cind milioane de oameni au parcurs traseul rural-urban, anii ’90 au pus capat acestui transfer in favoarea celui in afara granitelor tarii.

Transformarea oamenilor in proprietari ai locuintelor lor a accentuat deficitul de mobilitate.

Sunt zone in Romania cu un deficit important de forta de munca si altele in care somajul este inalt si cronic.

Nu priviti o posibila relocare ca pe o deportare, ci ca pe un traseu profesional/antreprenorial normal intr-o economie de piata.

5. Cautati sa discerneti cit mai realist intre ceea ce inseamna o situatie de moment, legata de criza si ceea ce inseamna epuizarea cvasidefinitiva a unei oportunitati.

Micul negot cu automobilul proprietate personala la Istanbul a reprezentat o mare oportunitate pentru zeci si sute de mii de oameni la inceputul anilor ’90, de exemplu. Dar odata cu aparitia firmelor mari de import si a lanturilor de magazine, aceasta oportunitate s-a sfirsit.

Nu pentru ca ar fi venit vreo criza, ci pentru ca economia romaneasca a evoluat suficient incit acele “mici vietuitoare antreprenoriale” sa nu-si mai gaseasca locul in lantul trofic al acesteia.

Asa se intimpla si astazi. Sunt segmente care sufera diminuari de activitate de pe urma crizei, dar sunt si segmente care sunt condamnate si postcriza (printul in presa, de exemplu).

Nu incremeniti in proiect si nu ramineti intr-o zona a economiei condamnata in mod natural la disparitie/diminuare.

Este valabil si pentru piata fortei de munca. Pentru ca in anii ’90 toti tinerii doreau sa fie economisti sau avocati, la mijlocul anilor 2000 deja firmele nu mai gaseau un inginer constructor.

Birourile notariale pot prospera intr-o proportie semnificativa atita vreme cit exista restituiri masive de proprietati si achizitii, dar pot intra intr-un regres important in momentul in care aceasta perioada trece. Este doar un exemplu.

La fel s-a intimplat cu agentiile imobiliare. S-au dezvoltat ametitor in perioada 2000-2008. Acel moment nu va mai reveni nici dupa ce actuala criza va fi o amintire.

6. Alegeti-va cu foarte mult discernamint sursele de informatii.

Romania ramine din multe puncte de vedere o tara rurala, zvonul si birfa inlocuind de multe ori informatia corecta, documentata si expusa corespunzator.

Nu alergati sa cumparati franci elvetieni doar pentru ca ati citit intr-un ziar ca este o “moneda de refugiu” cu un viitor luminos.

Nu va lichidati contul la o banca doar pentru ca este “greceasca” (cele mai multe au capital multinational, oricum) sau pentru ca vecinul v-a spus sa o faceti.

Ascultati doar sfaturile unor oameni cu adevarat competenti, care stiu cu siguranta despre ce este vorba.

Chiar daca activitatea de consultanta financiara/economica este inca firava la noi si destul de eterogena din punct de vedere al competentei, ea se poate dovedi necesara in cazul unor decizii importante.

Este ca la doctor: plata unei consultatii astazi va poate salva de necazuri pe termen mediu si lung.

Exact cum nu va incredintati sanatatea unor felceri improvizati, tot asa nu incredintati “sanatatea” dumneavoastra financiara unor zvoneri sau raspindaci care se pricep la toate, adica la nimic.

7. Daca nu aveti neaparat nevoie de bani, nu vindeti bunuri importante intr-o asemenea perioada.

Fixati un pret minim realist si nu coboriti dincolo de acesta.

Nu uitati faptul ca o cadere a unei piete se datoreaza si celor dispusi sa vinda repede, de teama ca preturile vor cobori si mai mult.

Un imobil poate fi inchiriat, el nu trebuie neaparat vindut.

Orice ciclu economic are si un moment in care trendul se inverseaza.

Cistiga cei care intuiesc cel mai bine momentele potrivite pentru achizitie si cele potrivite pentru vinzare.

Eugen Ovidiu Chirovici

Sursa:

Related Posts

One Response “Ce trebuie sa stiti in timp de criza”

  1. Pacala says:

    Sfaturile par bune dar sunt inaplicabile intr-o tara in care furtul institutionalizat este politica de stat. Sa nu uitam ca in ’89 romanii aveau la CEC in medie peste 40 mii lei pe cetatean, ca dupa denominare au devenit legal 40 lei, si ca dupa transformatrea CEC in banca toti acesti bani au fost inghititi de banca sub forma de comisioane.
    In privinta Caritas aveti dreptate, dar in ce priveste unele banci si fonduri de investitii a fost vorba tot de o hotie de stat, caci cetatenii au fost deposedati de economiile lor prin acte de autoritate (normative si individuale) si nu printr-o relatie contractuala directa. Furturile erau camuflate chiar de catre cei care aveau obligatia sa protejeze cetatenii, si care in final n-au patit nimic, ba chiar au fost promovati.
    Impotriva hotiei de stat cetatenii sunt victime sigure, nu mai aruncati raspunderea pe umerii lor!

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss