C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Breban, despre Patapievici: „I s-a părut că e un fel de guru al culturii. A înjurat ca o haimana ordinară istoria acestui popor“

patapievici_84949700Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că academicianul şi scriitorul Nicolae Breban (81 de ani) va fi preşedintele Consiliului consultativ al ICR, din care vor face parte maximum şapte persoane. În aceeaşi conferinţă, Breban a adus acuzaţii grave fostei direcţiuni a ICR, condusă de preşedintele Horia-Roman Patapievici, în perioada 2005-2012.

La conferinţa de presă organizată marţi, în Bucureşti, la sediul Institutului Cultural Român, au participat preşedintele instituţiei, Radu Boroianu, cei doi vicepreşedinţi ai ICR, Liviu Jicman şi Nagy Zoltan, precum şi academicianul Nicolae Breban.

Radu Boroianu a precizat că Institutul Cultural Român are nevoie de un Consiliu consultativ, după cum prevede şi legea de funcţionare a ICR. “Am să-l rog pe domnul Breban să accepte să asigure preşedinţia onorifică a acestui Consiliu Consultativ”, a declarat Radu Boroianu, potrivit Mediafax.

De asemenea, Radu Boroianu a spus că forul consultativ al ICR va fi format din şapte membri, care vor fi numiţi de preşedintele ICR.

“Eu m-am dedicat romanului, (Augustin n.r.) Buzura la fel, din păcate el a fost demis la modul brutal de acest nefericit şi corupt preşedinte care se numeşte Traian Băsescu, care a numit o echipă catastrofică pentru cultura română, o echipă de necreatori în primul rând, de comentatori doar, dar de comentatori de prost aluat.  Patapievici nu era un om prost, din păcate s-a întâmplat cu el ce se întâmplă cu unii care sunt umflaţi excesiv, i s-a părut că este un fel de guru al culturii româneşti. Într-una din primele lui cărţi a înjurat ca o haimana ordinară toată istoria acestui popor în care noi ne-am născut, în care au trăit părinţii şi bunicii noştri. (…)  La fel a făcut şi un fost amic de-al meu, unul care promitea să fie filosof şi între timp i s-a stricat căruţa pe drum, Gabriel Liiceanu, care după Revoluţie imediat s-a dus la Paris şi în Le Monde, unde Breban şi-a dat în 1971 demisia contra tiranului, lucru unic în ţările din Est.  Gabriel s-a dus repede la Paris să spună că poporul român nu e apt pentru democraţie, consonând cu altă haimana şi ticălos al politicii româneşti, Brucan, căruia i s-au închinat zeci de mii de intelectuali şi posturi de televiziune, a declarat Nicolae Breban, la conferinţa de presă.”

“George Soros, din America, acest mare speculant financiar, împreună cu amicii săi din România, Mircea Mihăieş, (Gabriel, n.r.) Liiceanu, (Horia Roman, n.r.) Patapievici şi alţii care consideră că nu mai este nevoie de statul român, că Mihai Eminescu este un cadavru aruncat, că noi, aştia mai în vârstă, care am creat operă, suntem depăşiţi, că totul este depăşit, Eminescu este depăşit, că Ion Barbu este depăşit, că Iorga este depăşit, că Cantemir este depăşit şi a început literatura asta de p..ă, de p…ă (…), de prostituţie, imaginea asta de mizerabilism”, a subliniat Breban, potrivit Mediafax.

“Am intrat în librărie, pe primul raft este numai Pleşu, cu încă doi-trei băieţi deştepţi, care scot nişte cărţulii drăguţe, finuţe, vioaie. Cu Pleşu am fost prieten. Şi cu Gabriel (Liiceanu n.r.). Gabriel nu s-a ţinut de cuvânt faţă de Noica. N-a ajuns filosof. Eu de-aia m-am împrietenit cu el, am zis „dom’le, ţara asta de păstori şi de oieri, atât de târziu structurată, nici o sută de ani, are nevoie de gânditori!”. Ăla a ratat-o faţă de maestrul lui, iar Pleşu scrie (…) foiletoane vioaie, bine făcute. Am mai avut astfel de eseişti, dar nu e substanţă acolo”, a precizat Nicolae Breban. 

Cristian Mungiu şi Lucian Pintilie – responsabili cu “mizerabilismul”  

N-au scăpat de tirul academicianului nici regizorii de film, în viziunea sa Cristian Mungiu şi Lucian Pintilie făcându-se “vinovaţi de mizerabilism”:

“Noi exportăm mizerabilismul care apoi se întoarce la noi şi ne uimeşte cum de ne văd occidentalii atât de nenorociţi. Pentru că noi, prin literatura unor tineri şi prin unele filme, premiate la Cannes, (bravo, şi eu am fost ales în selecţia oficială, n-am luat premiu, bravo lui Mungiu), dar mizerabilismul ăsta noi îl cultivăm, pentru că băieţii ăştia sunt foarte abili, pentru că ei produc ceea ce cred ei că se cere în afară. Într-adevăr, afară unii cer imaginea României mizerabile, joase. Vechiul meu prieten, marele regizor Lucian Pintilie, el a început primul cu filmul “Balanţa” să producă de tipul violent-mizerabilist. Parcă ne-a convins şi pe noi că suntem o ţară de nimica. Suntem ultimele otrepe ale Europei”, a mai menţionat Nicolae Breban la conferinţa de presă.

Într-un moment mai liniştit al discursului său vitriolant, academicianul a fost atins de fatalism: “Eu am să mor curând. Nu ştiu ce se va întâmpla cu dumneavoastră, care sunteţi mai tineri, sau cu copii voştri, când vor revedea filmul a ceea ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani. (…) Noi ar trebui să nu mai lingem în fund pe şef, să nu mai furăm banul străin, să facem lucrul bine făcut, cum ne îndeamnă domnul preşedinte Iohanis, să respectăm comunitatea în care ne-am născut, să respectăm cutumele, obieciurile, credinţa, Biserica, să respectăm cuvântul scris, care vine din Pslatire, din Biblie. În loc să ne repezim ca nişte haimanale, ca nişte şobolani la grămada aceea de miliarde şi, sub patronajul instituţiilor Statului, care se pare că şi astăzi încă funcţionează în inerţia veche, n-au respect pentru ce e de valoare”, a concluzionat Breban la capătul unui discurs care a uimit asistenţa.

Potrivit legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, “pe lângă preşedintele institutului funcţionează un consiliu consultativ format din personalităţi de prestigiu în domeniul culturii, artei, învăţământului şi ştiinţei, din ţară şi din străinătate”. De asemenea, potrivit actului normativ “componenţa, organizarea şi funcţionarea consiliului consultativ se aprobă prin ordin al preşedintelui institutului”.

Mircea Mihăieş: „Nu e treaba noastră“

„Nu ne pierdem vremea să comentăm, nu e treaba noastră ceea ce spune domnul Beban. Noi ne-am făcut treaba, acum nu ne mai priveşte pe noi ce se întâmplă la ICR“.   „Nici eu, nici Horia-Roman Patapievici, niciunul dintre cei atacaţi de domnul Breban într-un limbaj suburban, nu vom răspunde acuzaţiilor imunde. Ne păstrăm decenţa şi ne vedem de treabă“, a subliniat Mircea Mihăieş.

Mircea Mihăieş a explicat că în perioada când a fost vicepreşedinte al ICR, alături de Tania Radu, exista un Consiliu de conduce al ICR format din 21 de persoane, subliniind că nu a existat în acea perioadă niciun Consiliu consultativ.

Patapievici a fost şapte ani preşedinte al ICR

În 1990 a fost înfiinţată printr-o Hotărâre de Guvern, Fundaţia Culturală Română (FCR) prin preluarea activelor şi pasivelor unor instituţii.  Institul Cultural Român (ICR) a fost înfiinţat în iulie 2003  prin reorganizarea Fundaţiei Culturale Române şi a Editurii Fundaţiei Culturale Române, sub autoritatea preşedintelui României.

Instituţia a fost condusă în perioada 2003-2005 de scriitorul Augustin Buzura, iar din 2005 până în 2012 preşedintele acestei instituţii a fost scriitorul Horia-Roman Patapievici, secondat de vicepreşedinţii Mircea Mihăieş şi Tania Radu.

Din 2012, Institutul Cultural Român a intrat în subordinea Senatului României, prin OUG nr. 27 din 13 iunie 2012, privind unele măsuri în domeniul cultural. Pe 2 august 2012, echipa lui Horia-Roman Patapievici şi-a anunţat demisia.  Andrei Marga a devenit preşedintele ICR din septembrie 2012 până în iunie 2013.   Din 10 iulie 2013 până pe 28 aprilie 2015, preşedintele Institutului Cultural Român a fost Lilian Zamfiroiu, numit în funcţie de Senatul României.

Actualul preşedintele al ICR, Radu Boroianu, fost senator în legislatura 1996 – 2000, a fost votat de plenul Senatului, pe 28 aprilie, primind 64 de voturi „pentru“ şi 49 „împotrivă“.  Institutul Cultural Român  are  o reţea de 17 institute, care funcţionează în 16 ţări.   Radu Boroianu, care a fost senator ales în legislatura 1996 – 2000, însă şi-a dat demisia în 1997, a fost votat de plenul Senatului, pe 28 aprilie, în funcţie de preşedinte al ICR. Boroianu a primit 64 de voturi “pentru” şi 49 “împotrivă”. În aceeaşi zi, plenul Senatului a luat act de demisia lui Lilian Zamfiroiu din funcţia de preşedinte al ICR.

Radu Boroianu, care a fost senator ales în legislatura 1996 – 2000, însă şi-a dat demisia în 1997, a fost votat de plenul Senatului, pe 28 aprilie, în funcţie de preşedinte al ICR. Boroianu a primit 64 de voturi “pentru” şi 49 “împotrivă”. În aceeaşi zi, plenul Senatului a luat act de demisia lui Lilian Zamfiroiu din funcţia de preşedinte al ICR.

Între 1991 – 1992, Boroianu a fost secretar de stat în Ministerul Culturii, dar şi vicepreşedinte al PNL în perioada CDR. În cabinetul condus de Victor Ciorbea a deţinut funcţia de ministru delegat pentru informaţii publice. În 1997 a fost numit de Emil Constantinescu ambasador al României în Elveţia, pentru ca în 2001 Boroianu să fie rechemat de Ion Iliescu. În 2005, acesta este numit secretar de stat pentru francofonie de premierul Călin Popescu Tăriceanu, iar, în 2009, se afla alături de Emil Constantinescu în comitetul de sprijin al candidatului la alegerile prezidenţiale Crin Antonescu. De asemenea, între 2013 şi 2014 a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Culturii. Radu Boroianu a fost administrator al unei galerii de artă, European Art Gallery. A fost vicepreşedinte al Partidului Liberal Reformator, condus de Călin Popescu Tăriceanu, funcţie din care declară că şi-a dat demisia odată cu numirea la ICR.

Autor: Florin Ghioca

Sursa: Adevarul.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss