C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Aurel I. Rogojan: „Strigăte de război şi tropăit de bocanci”

Un bilanț al evoluțiilor vieții internaționale în anul de care ne-am despărțit poate fi rezumat simplu, dar expresiv, la „strigăte de război și tropăit de bocanci”.

rogojan-cgqxloj3i5-e1482143807447

A spus-o Frank-Walter Steinmeier, ministrul de externe al Republicii Federale Germania și o voce aparte în familia euroatlantică. Pe de o parte, la numeroasele și insistentele apeluri ale liderilor statelor din vecinătatea Federației Ruse pentru a li se garanta securitatea, ca urmare a crizei din Ucraina, Statele Unite ale Americii și N.A.T.O. au procedat la o desfășurare demonstrativă de forțe militare în Polonia, România și statele baltice.

In dreptul relațiilor internaționale astfel de mișcări sunt calificate ca potențializare a agresiunii, respectiv amenințare cu forța. Pe de altă parte, operationalizarea elementelor scutului antirachetă din România a constituit, de departe, motivul cel mai frecvent invocat la Moscova în legătură cu creșterea potențialului de amenințare reprezentat de S.U.A. și N.A.T.O. la adresa securității Federației Ruse. Dar îngrijorările Rusiei sunt accentuate și de faptul că în zilele ce urmează, după cum relatează „Associated Press” și „Statfor.com”, S.U.A. vor desfăşura mult mai rapid trupe în Polonia, România şi statele baltice.

O brigadă americană urmează a fi prezentă, la începutul lunii ianuarie 2017, în vestul Poloniei. Unitatea, dotată cu cele mai noi tipuri de armament, va ajunge la data de 6 ianuarie 2017 în portul german Bremerhaven şi va fi rapid deplasată în Polonia, România şi statele baltice. Transferul brigăzii în Europa de Est nu este doar un semnal pentru N.A.T.O., că nu este singur în faţa pericolului rusesc, dar se doreşte și o demonstrare a forţei, deoarece această brigadă, a treia după potenţialul său militar, depăşeşte capacitatea militară a unor ţări mici din Europa de Est luate împreună. Motiv pentru care misiunea ei a ridicat multe controverse în U.E., menționează cotidianul german „Münchner Merkur” Creşterea capacităţii militare şi reamplasarea trupelor N.A.T.O. în Europa de Est a fost obiectul criticilor ministrului german de externe, Frank-Walter Steinmeier, care a catalogat această acţiune drept „strigăte de război şi tropăit de bocanci”. Accelerarea desfășurării de forțe militare este motivată și de criza politică de la Warșovia, dar și de imprevizibilitatea deciziilor lui Donald Trump în privința angajamentelor militare deranjante pentru Vladimir Putin, date fiind intențiile exprimate de ambele părți pentru reconsiderarea relației strategice Washington-Moscova. O relație pe care voci ascultate de la Londra, Berlin, Viena , Paris , Roma, Madrid (la o primă evaluare) o doresc echilibrată și constructivă, considerându-se că „o lume privită doar dintr-o singură şi manipulată parte, nu poate fi decât strâmbă, dacă nu periculoasă de-a dreptul”.

Recent, Vladimir Putin a reiterat că înțelegerile sale personale cu președintele Barak Obama nu au dat roade, deoarece la Washington sunt alții mai influenți și mai puternici decât președinții Statelor Unite, cu referire la faptul că prim consulii politicii exerne americane sunt Pentagonul și marii furnizori ai logisticii de război.„Prieteni ai Pentagonului” se găsesc în lumea globală peste tot și ei nu prididesc „[…] să scoată pe bandă rulantă ameninţări imaginare, mituri, precum ameninţarea militară a Rusiei. Asta e o afacere profitabilă, ce poate fi utilizată pentru a pompa noi fonduri în bugetele apărării de acasă, pentru a obliga aliaţii să se supună intereselor unei singure superputeri, pentru a extinde N.A.T.O. şi a-i aduce infrastructura, unităţile militare şi armamentul mai aproape de graniţele noastre […]”, a declarat președintele rus la recenta reuniune a Clubului Internațional de Discuții Valdai. O reuniune anuală pe care media internațională o ascunde, de fiecare dată, opiniei publice, ceea ce asemnifică o informare incompletă și orientată, cu efecte manipulatorii. Intr-un astfel de context, miniştrii apărării din Letonia, Estonia şi Lituania şi-au reiterat (14.12.2016) apelul către Statele Unite ale Americii pentru un angajament puternic în regiunea baltică, în contextul îngrijorărilor legate de atitudinea viitoarea Administraţii Donald Trump, a transmis „Reuters”. Ei au cerut, de asemenea, Washingtonului să asigure o „descurajare credibilă prin continuarea prezenţei forţelor Statelor Unite şi pre-poziţionării în ţările baltice […]”. In ziua imediat următoare apelului balticilor, şeful Statului Major General al Forţelor Armate ale Rusiei, Valeri Gherasimov, citat de Agenţia de ştiri: „Ria Novosti” (Rusia), 15.12.2016, a declarat: „A crescut activitatea forţelor maritime militare ale N.A.T.O. în Mările Barents, Baltică şi Neagră şi această activitate are un caracter distructiv şi provocator”.

Potrivit acestuia, în Europa, pe linia de contact cu Rusia, „N.A.T.O. îşi consolidează contingentele armate, acumulează arme şi îşi dezvoltă infrastructura militară. Comparativ cu anul trecut, în 2016 a crescut, în mod semnificativ, numărul de aplicaţii ale Alianţei Nord-Atlantice şi de zboruri ale aviaţiei de recunoaştere […]”, a susţinut Gherasimov în cadrul unui briefing pentru ataşaţii militari străini acreditaţi în Federaţia Rusă. Pe cale de consecință, atât factorii militari, cât și cei diplomatici ai Rusiei au declarat că „Moscova va răspunde proporţional la noile ameninţări din partea N.A.T.O.”. Directorul Departamentului pentru Cooperare Europeană, Andrei Kelina declarat, în cadrul unui interviu acordat Agenţiei de ştiri „RIA Novosti”: „[…] observând modul în care se dezvoltă infrastructura militară şi se consolidează prezenţa militară pe flancul de est al Alianţei este evident că se afectează în mod direct securitatea noastră şi acest fapt îl vom lua în considerare în cadrul planificării noastre militare. […] Măsurile vor fi direct proporţionale cu noile ameninţări şi forme de presiune care vor fi exercitate asupra noastră din partea N.A.T.O.”. Kelin a mai declarat : „Rusia va pregăti un răspuns la apariţia în Marea Neagră a unei grupări militare permanente a N.A.T.O. la care să participe state din afara regiunii. Acesta a menţionat că, anterior, niciodată nu s-a ridicat problema prezenţei unei grupări a N.A.T.O. în Marea Neagră. Dimpotrivă, state N.A.T.O., mai ales Turcia şi România, au continuat să participe la operaţiuni precum « Black Sea For » şi « Black Sea Harmony » – activităţi comune ale flotelor statelor riverane la Marea Neagră, cu participarea, inclusiv a Rusiei”.

Șeful Statului Major General rus a ținut să itereze că „[…] Nivelul de încredere dintre NATO şi Rusia se află la cel mai scăzut nivel de la încheierea războiului rece. […] Vom continua practica desfăşurării de activităţi care vizează creşterea nivelului de încredere şi reducerea tensiunilor. Suntem deschişi dialogului în aceeaşi măsură în care sunt pregătiţi de acesta şi partenerii noştri”, a subliniat generalul Valeri Gherasimov, precizând că „[…] Dezvoltarea forţelor nucleare strategice ale Rusiei în 2017 va fi menţinută la un nivel care să asigure descurajarea oricărei agresiuni”. Pentru ca precizarea șefului Statului Major General rus să nu rămână fără acoperire, comandantul Grupului Balistic Strategic al Rusiei, generalul Serghei Karakaev a completat: „In prezent, forţele balistice strategice ale Rusiei dispun de 400 de rachete intercontinentale dotate cu focoase nucleare, 99% fiind disponibile pentru atac, iar Rusia pune accent pe dezvoltarea grupurilor de atac ale forţei balistice strategice în sens calitativ”.

„Организациа Договора о Kоллективной Безопасности (O.D.K.B.) pregăteşte un răspuns pentru N.A.T.O.”

La rândul lor liderii ţărilor membre ale Организациа Договора о Kоллективной Безопасности (Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă – O.D.K.B. – Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia şi Tadjikistan) vor discuta (26.12.2016 la Sankt Petersburg) modalităţile posibile de a răspunde la activitatea în creştere a NATO la frontierele blocului militar. Secretarul general al O.D.K.B., Nikolai Bordiuja a declarat pentru „Izvestia.ru” (Rusia): „Trebuie să înţelegem clar ce se întâmplă în jurul graniţelor noastre, de ce N.A.T.O. concentrează armament, creează infrastructură, redislocă patru batalioane suplimentare (în ţări N.A.T.O. din Europa de Est. Pentru ce se fac toate acestea? Si cum se schimbă în ansamblu situaţia în domeniul securităţii? Cum să reacţionăm, pentru a nu fi prea târziu […] Noi nu putem rămâne tăcuţi şi să nu facem nimic, văzând cum ţările din jurul nostru sunt înţesate de armament şi de contingente […]”

„Serbia îşi întăreşte forţele aeriene cu avioane ruseşti şi elicoptere europene”

„Reuters”, via „Agerpres” (15.12.2016) reconfirmă faptul că Serbia, îngrijorată de insecuritatea estului Alianței Nord Atlantice, intenţionează să-şi întărească forţele aeriene în 2017 prin achiziţionarea de aparate şi echipamente atât din Rusia, cât şi din Uniunea Europeană. Serbia încearcă să facă echilibristică între menţinerea relaţiilor tradiţionale cu Rusia, o naţiune slavă ortodoxă, şi aderarea la Uniunea Europeană şi legături mai strânse cu N.A.T.O., deşi nu intenţionează să se alăture Alianţei atlantice, a transmis „Reuters”.

Vladimir Putin: „Singura problemă e că Rusia nu are nicio intenţie să atace pe cineva”.

În discursul său anual la reuniunea din 27 octombrie 2016 a Clubului internațional de discuții Valdai, Vladimir Puțin a spus, între altele, cu referire la Statele Unite și principalii ei aliați : „Desigur, poate fi o misiune plăcută şi chiar profitabilă să te înfăţişezi ca apărător al civilizaţiei, împotriva noilor barbari. Singura problemă e că Rusia nu are nicio intenţie să atace pe cineva. Asta e chiar absurd. […] E de negândit, stupid şi complet nerealist. Numai Europa are 300 de milioane de oameni. Toate statele membre ale N.A.T.O., împreună cu S.U.A., au, probabil, o populaţie totală de 600 de milioane. Iar Rusia nu are decât 146 de milioane. E pur şi simplu absurd să concepi astfel de idei. Şi cu toate astea, ei le folosesc pentru a-şi urmări scopurile politice”.

„America nu e o « banana republic », ci o mare putere. Corectaţi-mă dacă greşesc!”

Președintele Federației Ruse nu a lăsat nesancționată nici ceea ce el a numit „O altă problemă imaginară, de proporţii mitice, este ceea ce eu numesc isteria din S.U.A. legată de presupusul amestec al Rusiei în alegerile prezidenţiale americane. […] Statele Unite au o mulţime de probleme urgente reale, […] dar se pare că elitele nu au nimic de oferit pentru a linişti societatea şi, de aceea, încearcă să distragă atenţia publică aratând cu degetul la presupuşi hackeri, spioni şi agenţi de influenţă ruşi, […] Trebuie să mă întreb, şi vă întreb şi pe dumneavoastră: îşi imaginează cineva la modul serios că Rusia poate influenţa în vreun fel alegerea poporului american? În cele din urmă, America nu e o « banana republic », ci o mare putere. Corectaţi-mă dacă greşesc!

În primă și ultimă instanță, securitatea cibernetică a superputerii mondiale nu este un fapt banal, despre a cărei vulnerabilități să se facă desvăluiri publice, chiar de către C.I.A., afară de situațiile în care:
1. tranșarea adversităților dintre „Central Intelligence Agency” și „Național Security Agency” ar fi nodul gordian al securității națiunii americane, ceea ce, funcție de circumstanțe, în egală măsură, poate fi adevărat sau fals;
2. un casus belli între America și Rusia ar prima în fața păcii lumii;
3. John Brenan ar fi o „cârtiță”a inamicilor S.U.A. sau, pur și simplu, un director iresponsabil al C.I.A.
Un astfel de raționament este obligatoriu, dacă avem în vedere avertismentul lui Henry Kissinger: „Dacă nu auziți tobele războiului, înseamnă că sunteți surzi!”. Avertismentul inițial o ficțiune a publicatiei britanică de satiră, dailysquib.co.uk, a fost readus în actualitate, dată fiind cascada de „întâmplări” venite parcă să confirme predicțiile. Citându-l pe Vladimir Putin: „Întrebarea este: dacă lucrurile vor continua pe aceeaşi cale, la ce viitor se poate aştepta lumea? Avem răspunsuri la întrebările legate de asigurarea stabilităţii, securităţii şi creşterii economice sustenabile? Ştim în ce fel vom putea construi o lume mai prosperă? Deşi e trist să o recunoaştem, nu există consens asupra acestor chestiuni în lumea contemporană.”

Unde nu este consens, este loc de gâlceavă, spunem noi. Numai că gâlceava mai marilor lumii se dispută pe viața sau moartea popoarelor din „cordonul sanitar” trasat de strategii viitorului război din Scandinavia până la porțile Asiei Mici. Nu întâmplător, la începutul lunii octombrie a.c. ,în cel mai mare exercițiu de mobilizare cunoscut vreodată, administrațiile guberniale și 4 milioane de ruși din Districtul militar Sud-Vest au trecut de la starea de pace la cea război. Rusia s-a revitalizat ca putere militară pentru a putea riposta. Rusia nu trebuie provocată, căci va reacționa precum ursul zgândărit de hăitașul prost la gura vizuinii.

Autor: General Br. (r) Aurel I. Rogojan

Sursa: Art-Emis

Related Posts

4 Responses “Aurel I. Rogojan: „Strigăte de război şi tropăit de bocanci””

  1. Deceneu says:

    Tocmai am vazut ca Andrei Crăciun ti-a trecut situl la index negativ in Cotidianul.

  2. Russia is infinitely greater than U.S.A.!!!

    N.B./P.S.: https://www.en.Wikipedia.org/wiki/Sarmat

  3. The Russian Federation literally is infinitely greater than U.S.A. / N.A.T.O. and E.U.!!!

    N.B./P.S.: https://en.m.wikipedia.org/wiki/RS-28_Sarmat

  4. Savu says:

    Cotidianul e un site cu voci importante printre care apare cîte un paduche de la bruiaj

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss