C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Aţi spus cumva NAŢIONALIZARE? Cazul ENEL nu e o glumă

nationalizareDa, am spus marele cuvînt interzis: “naţionalizare“. Cum procedezi însă atunci cînd companiile cărora le-ai vîndut (ca prostul, mă rog, parte din seria Năstase-Tăriceanu de integrare prin vînzare) distribuţia de electricitate, taxează suplimentar clienţii pentru a face investiţiile pe care le aveau de făcut la privatizare şi apoi nu fac investiţiile? Să-i amendezi e ridicol, în mod normal amenda ar trebui să fie mai mare decît preţul la care au cumpărat.

Dacă ajungem pe la curţi de arbitraj la Paris cum a ajuns Electrica (aici a fost o idee proastă venită de la nişte politicieni fără viziune şi fără putere – trebuie totuşi să intervii politic cînd abuzul depăşeşte cît poate să înghită statul de drept), pierdem. Pentru că investitorul e sfînt şi în Europa (nu degeaba se doreşte acum tratatul transatlantic care să nu mai streseze chiar în nici un fel marile corporaţii) mai nou.

Mulţi preferă să citească scandalul ENEL doar în cheia “ce-a mai făcut DNA”. Dar DNA a descoperit o fărîmă ridicolă din ceva ce se ştia deja – se ştia că au de plătit şi că nu plătesc, că o “rezolvă” cumva. Aranjamentul cu unii oameni de la ANRE e doar parte dintr-o politică de lobby agresiv şi aranjare a pieţei din partea acestor companii.

Marele furt e unul chiar mare şi chiar furt, unul care depăşeşte un caz de corupţie printre altele – e nevoie de intervenţie politică în forţă, de negocieri dure (cînd se indignează Niţă te pufneşte rîsul). Ministerul Energiei are de recuperat 2 miliarde (după unii mai puţin) de la E.ON, ENEL şi CEZ. Preţul iniţial de cumpărare a fost de cîte sute de milioane de euro şi promisiunea de investire în infrastructură a altor sute. Deja au abuzat mai mult decît au investit iniţial.

În aceste condiţii, da, trebuie pronunţat cuvîntul naţionalizare. E foarte “european” să ceri măsuri drastice pentru încălcări drastice ale angajamentelor comerciale.  Trebuie obţinute răspunsuri mai ferme decît “mergeţi la arbitraj” . Sute de mii de salaraţi cu suma minimă au plătit sume enorme pe timp îndelungat ca să suplinească investiţiile făcute de “strategici”. Nici măcar pe statul român cel prost nu mai poţi da toată vina. Sîntem în conflict deschis cu cîteva corporaţii germane, italiene, ceheşti care nu au plătit ce au spus că plătesc. Mai mult, au mai primit şi suplimente de ajutor pentru crearea unor noi bule financiare în energia verde. Corupţii de la stat trebuie să meargă la închisoare însă investitorii sînt totuşi principalii vinovaţi, mi se pare că uităm asta.

Raportul Curţii de Conturi făcut anul trecut a mai adus o dată în discuţie scandalul – de data asta au demonstrat în detaliu că cele trei companii sînt într-un mare off side. Un material de rezumare a raportului plus alte date utile aici.

Raportul Curţii de Conturi spune însă în mod clar că EON nu a investit din surse proprii în Electrica Moldova. Raportul reţine că investiţiile făcute la Electrica Moldova au fost făcute din banii fostei companii de stat. Altfel spus, EON a luat din banii produşi de Electrica Moldova şi a investit în retehnologizare şi nu a utilizat cei 68 milioane euro cu care a cumpărat 35% din acţiunile filialei Electrica SA. „Astfel rezultă că Societatea (Electrica Moldova n.red) a efectuat investiţii din surse proprii, prin utilizarea fluxurilor de numerar generate de activitatea proprie acestora, ceea ce are implicaţii asupra tarifelor practicate de către societăţile privatizare, deoarece toate aceste investiţii s-au reflectat în preţuri şi tarife”, se arată în raportul Curţii de Conturi

Curtea de Conturi arată de asemenea că această încălcare a contractului de privatizare a dus la creşterea tarifului de distribuţie, adică la majorarea preţului pentru curentul electric plătit de beneficiarii finali. Altfel spus, investiţiile pe care trebuia să le facă EON au fost plătite de consumatori finali. „Dacă investiţiile pentru finanţarea activităţii de modernizare, retehnologizare, întreţinere, dezvoltare şi de protecţia mediului în domeniul distribuţiei şi furnizării de energie electrică s-ar fi realizat din Preţul de Subscriere, aceste investiţii nu ar fi intrat în calculul tarifului de distribuţiei. Cu alte cuvinte, realizarea, investiţiilor din Preţul de Subscriere plătit la Finalizare nu ar fi condus la creşterea tarifului de distribuţie”, se arată în raportul Curţii de Conturi

A mai fost în urmă cu cîţiva ani un semnal de alarmă mai anemic – cam de cînd vă bat eu la cap cu acest caz şi acum sper că apreciaţi totuşi obsesiile pe care le fac periodic:) – tras de o comisie parlamentară care deja constata întîrzieri în investiţii.

P.S. Am observat că deja se agită nişte experţi “imparţiali” în energie care întreabă ironic dar ce mai contează de unde au luat banii din investiţii: ce dacă i-au luat de aici şi nu i-au adus de acasă? Încă o prostie agresivă neoliberală tipică: păi, ideea tocmai asta era, să nu iei de la oameni, prin mărirea tarifelor, ca să investeşti ce ai pretins tu că vei investi din banii tăi. Că aşa pot şi eu să cumpăr EFOR, de exemplu, plătind în rate cu salariul lui Sorin Ioniţă.

Autor: Costi Rogozanu

Sursa: Vox Publica

Related Posts

One Response “Aţi spus cumva NAŢIONALIZARE? Cazul ENEL nu e o glumă”

  1. R2D2 says:

    Vorbim aici de bani proveniti de la public. Nu de altceva. Iar cand cei de sus vor fi pusi pe criterii profesionale, probabil ca vom avea si performanta. Deocamdata decizia trebuie sa fie una manageriala si apoi una juridica. Nu politica!

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss