C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Anomaliile salariilor din companiile de stat

anomaliile_sal1Toţi directorii generali ai companiilor de stat au acelaşi salariu, 4.800 de lei, indiferent dacă obţin profit sau pierderi. Astfel că nimic nu îi motivează să termine anul cu rezultate financiare cât mai bune. Directorii adjuncţi şi şefii de divizii din societăţile naţionale au ajuns să aibă salarii mult mai mari decât directorii generali, după ce salariile acestora au fost plafonate.

Peste tot, în orice domeniu şi în orice companie care se respectă, salariile primite de angajaţi, în special de cei cu funcţii de conducere, sunt diferenţiate în funcţie de atribuţiile lor şi, mai ales, în funcţie de performanţe. Ei bine, există cazuri unde această logică devine inutilă: este vorba despre companiile din portofoliul statului român. Aici, fie că este vorba de profituri mari, fie că respectiva companie are pierderi imense de ani de zile şi este o gaură uriaşă în bugetul statului, salariile directorilor generali sunt peste tot la fel.

La începutul anului 2010, odată cu acutizarea crizei economice, Guvernul a avut strălucita idee de a plafona salariile directorilor generali ai companiilor de stat la nivelul unui secretar de stat, adică 4.800 de lei. Astfel că nu a mai stat în picioare niciun criteriu de performanţă, iar măsura i-a dezavantajat pe cei din fruntea unor companii profitabile, cu potenţial uriaş pe piaţa pe care activează, şi s-a ajuns în stadiul în care aceşti directori nu mai sunt motivaţi să încheie anul cu un profit cât mai mare. În acelaşi timp, au fost avantajaţi cei care conduc companii cu datorii şi pierderi şi care trag în jos întreaga economie.

Diferenţe mari între companii

Extremele se observă cel mai bine în sectorul energetic, acolo unde activează cea mai importantă şi cea mai profitabilă companie de stat, Hidroelectrica, dar şi cel mai mare datornic la buget, Compania Naţională a Huilei (CNH). Producătorul de energie hidro a avut anul trecut un profit de circa 500 de milioane de lei şi venituri de 3,3 miliarde de lei. În schimb, CNH înregistrează pierderi încă din 1999, de când încep raportările disponibile pe website-ul Ministerului Finanţelor, şi estimează şi în acest an un rezultat negativ de 750 de milioane de lei. Salariile celor doi directori, Constantin Trihenea la Hidroelectrica şi Constantin Jujan la CNH, sunt similare, în jur de 5.500 de lei, cu tot cu indemnizaţiile pe care le primesc ca membri ai Consiliului de Administraţie (CA).

Un alt exemplu de companie profitabilă este producătorul de gaze Romgaz, companie pe care până şi gigantul Gazprom şi-ar dori să o aibă în portofoliu. Pe lângă faptul că extrage jumătate din gazul românesc, Romgaz se pregăteşte să înceapă explorări în Polonia şi Slovacia şi să participe la licitaţii în Irak, iar anul trecut a avut un profit de 480 de milioane de lei. Marcel Piteiu, directorul general, are un salariu de 6.600 de lei pe lună, cu tot cu indemnizaţia de membru în CA. Directorii generali de la Tarom, Gabriela Bordea, şi Poşta Română, Daniel Neagoe, au salarii care se învârt în jurul aceleiaşi sume. Aceasta deşi Tarom a avut pierderi de peste 300 de milioane de lei anul trecut, iar Poşta Română, de 120 de milioane de lei.

Subalternii câştigă mai bine decât şefii

O altă anomalie rezultată din plafonarea şi uniformizarea salariilor din companiile de stat o reprezintă faptul că s-a ajuns ca directorii generali adjuncţi, directorii de divizii sau chiar şefii de servicii din aceste societăţi să primească salarii mult mai mari decât directorii generali. Spre exemplu, Lucian Stancu, director general adjunct al Romgaz, are un salariu lunar de 29.535 de lei, de patru ori mai mult decât şeful său, iar Gheorghe Radu, director de divizie în companie, câştigă 15.929 de lei pe lună.

La începutul acestui an, Guvernul s-a gândit să reintroducă salarizarea prin contractele de mandat, care ar fi însemnat criterii ferme şi grile de departajare a salariilor primite de şefii de companii de stat şi ar fi luat în calcul inclusiv atingerea unei ţinte de profit. Însă, într-un final, guvernanţii au ajuns la concluzia că aceasta ar fi însemnat un efort prea mare pentru bugetul de stat şi au preferat să sacrifice performanţa unor companii care ar fi putut trage mai repede în sus economia ţării.

Vin managerii privaţi

Autorităţile au acum în plan implementarea unui management privat în companiile de stat. Spre exemplu, la Ministerul Economiei procesul a fost demarat, urmând să fie angajată o companie specializată în recrutarea de manageri, care vor avea contracte cu criterii stricte de performanţă. Primele companii cu astfel de şefi ar putea fi Hidroelectrica şi CNH, începând cu această toamnă, potrivit ultimelor declaraţii ale ministrului Economiei, Ion Ariton.

Autor: Florentina Bălăceanu

Sursa: Adevarul


Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss