– Deși inițial a mimat că va menține parcursul european al Republicii Moldova și un minim echilibru care să-l facă cât de cât frecventabil, președintele Dodon pare în prezent să aibă o cu totul și cu totul altă agendă. Drept pentru care, chiar de la început, aș dori să vă întreb cum comentați declarațiile incendiare făcute de acesta cu ocazia vizitei la Moscova ?
Anatol Șalaru: – Declarațiile lui Igor Dodon sunt declarațiile unui instrument. Aceste afirmații pot fi preludiul unui dezastru politic dacă la Chișinău nu se înțelege necesitate unificării dreptei naționale. Igor Dodon nu are o agenda proprie, agenda lui este agenda Federației Ruse. Tocmai din acest motiv România și partenerii externi ai Republicii Moldova nu trebuie să trateze cu indulgență declarațiile belicoase ale acestuia. Trebuie înțeles că tot ceea ce spune Igor Dodon, ba chiar mai mult, poate fi realizat pe fondul dezamăgirii din societate. Republica Moldova riscă să devină un cap de pod al Rusiei la frontiera UE si NATO. De aici și până la defilarea GOTR pe Prut nu este chiar așa de mult și nici imposibil.
– Mai concret, care sunt totuși angajamentele asumate de președintele Dodon la Moscova și câte din ele sunt viabile ? Sau vorbim doar de mult PR și propagandă ?
– PR-ul și propaganda sunt astăzi arme redutabile în mâinile Moscovei. La fel de importante ca și rachetele balistice sau flota din Marea Neagră. Toate angajamentele asumate de Dodon la Moscova sunt niște ținte care pot fi atinse dacă acesta va fi ignorat sau tratat cu indulgență. Ele sunt programul Federației Ruse pentru Republica Moldova și nu trebuiesc tratate cu zâmbete ironice.
– Oricât ar părea de învechită această practică, Kremlinul rămâne asociat gesturilor cu încărcătură simbolică. Ca atare cum ar trebui să interpretăm darul oferit de președintele Putin ?
– Rusia rareori a rămas doar la gesturi simbolice. Fără îndoială că nu se poate lua în serios harta dăruită de Putin, dar nici nu se poate face abstracție de ea. Cred că în Republica Moldova asistăm la reluarea luptei identitare și la recrudescența teoriilor sovietice ce vorbesc despre un popor moldovenesc, diferit de poporul român, sau despre limba moldovenească, diferită de limba română. În opinia mea aceste lucruri sunt menite să pregătească terenul pentru federalizarea Moldovei, indiferent dacă i se va spune așa sau nu. La Moscova se dorește federalizarea Republicii Moldova, dar fără unificarea cu Transnistria. Pur și simplu, federalizăm Republica Moldova, iar Transnistria va rămâne aceeași exclavă rusească.
– La ce vă referiți în concret când spuneți federalizarea Moldovei fără a lua în calcul și Transnistria ? Vă referiți doar la spațiul dintre Prut și Nistru sau cumva și la o parte din România ?
– Dorința Federației Ruse este de a federaliza actuala Republică Moldova iar Transnistria să-și păstreze actualul statut. Adică, Republica Moldova s-ar transforma într-o federație cu Găgăuzia, iar Transnistria va rămâne aproape independentă dar, atenție, cu drept de decizie asupra politicii externe, militare etc. În fapt, federalizarea va duce la instabilitate, conflicte de tip interetnic și o mare problemă de securitate la frontiera UE și NATO.
– Cum este percepută la Chișinău schimbarea de gardă de la Washington ? În condițiile în care Donald Trump vizează o imbunătățire a relațiilor cu Rusia, șansele ca Republica Moldova să fie plasată într-o zonă de tip tampon par tot mai probabile…
– Posibilitatea ca Republica Moldova să devină o zonă tampon a existat încă de la apariția ei ca stat independent. Fără îndoială că pericolul de a fi din nou părăsiți în brațele Moscovei există. Acest lucru depinde însă și de noi. De toți cetățenii Republicii Moldova dar, într-o oarecare măsură, și de partenerii noștri externi. Printre care, în principal, și de România. Eu sunt optimist și cred că administrația Trump nu va renunța la idealurile ce au consacrat SUA ca nucleu al democrației, promotoare a drepturilor popoarelor de a-și decide singure soarta.
– În cea de-a doua parte a acestei discuții, aș dori să ne concentrăm asupra evenimentelor și deciziilor în legătură directă cu dvs. Care a fost raționamentul lui Mihai Ghimpu privind retragerea sprijinului politic și plecarea dvs. din funcția de Ministru al Apărării (”pentru că pro-NATO, pentru că pro-România, pentru că pro-Europa”, după cum a explicat președintele Dodon) ?
– Demiterea mea a fost una dintre prioritățile lui Igor Dodon, și sunt destule argumente să cred că a fost vorba de o înțelegere între Mihai Ghimpu și Igor Dodon. De altfel, prin atacurile împotriva Maiei Sandu, prin neimplicare și boicotarea Maiei Sandu, Mihai Ghimpu, a jucat un rol important în alegerea lui Dodon ca președinte al Republicii Moldova. În opinia lui Ghimpu, alegerea lui Dodon va favoriza recâștigarea electoratului unionist, cel care l-a abandonat astfel încât susținerea domniei sale din partea populației a ajuns la 1%. Nu a existat nici un motiv de demitere care să fie legat de activitatea mea la Ministerul Apărării. Prin demiterea mea, Igor Dodon i-a mulțumit lui Mihai Ghimpu pentru sprijinul pe care acesta i l-a oferit împotriva Maiei Sandu. I-a întors serviciul.
– Ați decis să încercați o carieră politică pe cont propriu ? Mai exact ce v-ați propus să realizați și care sunt punctele forte ale strategiei dvs. ?
– Nu este vorba despre o cariera politica pe cont propriu. Este vorba de a crea o nouă formațiune politică ce va trebui să reunească dreapta națională și să ofere o alternativă viabilă la actuala clasa politică din Republica Moldova. Eu nu sunt singur în acest demers și nu am luat decizia reconstrucției dreptei de unul singur. Ideea mea și a colegilor mei este de a crea o nouă mișcare politică, care să unească electoratul de dreapta, unionist și pro-euro-atlantic și mai ales să formeze o nouă clasă politică bazată pe tineri, în special pe cei care au făcut studiile în România și nu numai. Avem nevoie de tineri, de tineri experți, care să stea la baza reformatării clasei politice dintre Prut și Nistru. Tot ce vă pot spune cu certitudine este că va fi un partid politic ce va avea întregul sprijin politic al clasei politice de la București. De la stânga la dreapta.
– Este Doru Dendiu, omul lui Traian Băsescu, principalul dvs. partener în construcția politică pe care o vizați ? Și în acest context, sunteți un adept fără rezerve al unionismului sau considerați că e un obiectiv ce necesită o abordare nuanțată ?
– Ca să vă spun drept, nu am vorbit cu Doru Dendiu despre acest demers. Într-adevăr am sprijinul lui Traian Băsescu în acest proiect, după cum am și sprijinul celorlalți lideri politici de la București. Eu am fost și voi fi un unionist convins. Nu este vorba de a nuanța unionismul, ci de a ne stabili niște etape a căror finalitate este reîntregirea neamului românesc. Apropierea de Uniunea Europeană și NATO ne apropie de unirea cu România. Chiar din punct de vedere juridic, din punctul de vedere al dreptului internațional, al Tratatului de la Helsinki, unificare Republicii Moldova cu România este mult mai simplă decât unificarea unei țări UE și NATO cu o țară din afara acestui spațiu.
– Cu cine altcineva intenționați să vă asociați în acest proiect politic ? Nu știu în ce relații sunteți cu Vitalie Marinuță (fost ministru al Apărării și domnia sa), dar îl vedeți cumva în echipa dvs. ?
– Intenția mea este de a unifica electoratul de dreapta dar, aș fi onorat și bucuros dacă liderii partidelor de dreapta ar veni alături de noi. Viitoarea formațiune este deschisă tuturor celor care înțeleg necesitatea unificării dreptei. Din nefericire, de obicei, să unești partidele de dreapta este o acțiune temerară și până acum nu prea a fost încununată cu succes. Sper ca actuala situație din Republica Moldova să-i motiveze suplimentar și să participe la acest proiect politic. Eu și colegii mei din grupul de inițiativă avem toată deschiderea față de toată lumea.
– Ce ar trebui să se schimbe în viața politică de la Chișinău pentru a se pune capăt acestei nesfârșite ciorovăieli și cu ceva mai multe rezultate pentru cetățenii de rând ?
– Esențial, Republica Moldova are nevoie de o nouă clasă politică. Este timpul să-i aducem în prim-planul politicii pe tinerii noștri, să predăm ștafeta unei noi generații de politicieni. Responsabilitatea noastră este aceea de a-i forma și de a le preda responsabilitățile. Ei sunt cei care pot aduce bunăstarea pe aceasta bucată de pământ. Nu este un lucru ușor, dar nici imposibil. Eu cred cu tărie în tinerii noștri, la fel cum cred și în faptul că într-o bună zi vom reuși să fim o singură țară de la Nistru la Tisa.
interviu realizat de Gabriela Ioniță
Sursa: Power&Politics World
schimbarea de garda de la Washington nu este chiar intamplatoare, circumstanta care, dealtfel, ne confera prilejul de a reflecta la obiectivul primordial care vizeaza reasezarea in lumina noilor energii aferente unei ere noi la a carei temelie participam cu totii, de oriunde am fi pe fata Pamantului, etapa definitorie in accederea la urmatorul nivel in ce priveste realizarea viitoarelor conexiuni, acorduri, aliante in beneficiul prosperitatii si evolutiei civilizatiei umane!