C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Alunecările de teren din Colorado un nou semnal de alarmă cu privire la exploatarea gazelor de şist (interviu video)

benzie-well-1000Inginerul Doru Apostol din Sibiu a devenit cunoscut în cercurile celor preocupaţi de problemele de mediu prin materialele pe subiectul Roşia Montană postate pe blogul său, în special prin laborioasele analize cu privire la miza exploatărilor cu cianuri din Apuseni: metale rare, extrem de valoroase, care ar fi de fapt miza reală a procesului de extragere a aurului.

Deşi asupra sa s-au făcut ceva presiuni pentru a şterge informaţiile postate, Doru Apostol şi-a continuat munca în domeniul tehnologiilor invazive pentru mediu, concentrându-se în ultima perioadă pe efectele fracturării hidarulice, metoda prin care se extrag in prezent gazele de şist şi a publicat un alt material „fierbinte” despre posibilele consecinţe ale controversatei tehnologii.

Se ştie deja că fracturarea hidraulică presupune injectarea în sol a unor mari cantităţi de apă, „îmbogăţită” cu peste 200 de substanţe chimice dintre care multe mutagene, altele cancerigene, altele necunoscute. Au confirmat-o multe studii, inclusiv ale Comisiei Europene. Parte din respectivele substanţe ajung în sol, în pânza freatică, poluând ireversibil sau pe o perioadă de timp foarte îndelungată mediul înconjurător.


Despre fracturarea hidraulică se mai ştie că provoacă şi poluarea aerului, cantităţile de benzen şi metan din aer – în Texas de exemplu, unde se fracturează, depăşind şi de 55 de ori maximum admis de legislaţie în timp ce xylen-ul şi disulfidul de carbon – substanţă utilizată la exploatarea gazelor şi petrolulului de şist – (neurotoxice), împreună cu naftalena (otrăvitoare pentru sânge) şi pyridinele (potenţiali carcinogeni), cu toate depăşesc de 384 de ori limitele maxime de siguranţă impuse de lege.

Doru Apostol prezintă însă şi o altă posibila faţetă a efectelor ce pot fi asociate exploatării gazelor de şist – şi anume alunecările şi surpările de teren.

Alunecările de teren din Grand Mesa, Colorado

Materialul scris de Doru Apostol a pornit de la o filmare făcută din elicopter, în America, unde o porţiune de patru pe două mile (aproximativ 20 km pătraţi) din Grand Mesa (cel mai mare munte din lume cu vârful plat) s-a transformat într-un peisaj dezolant şi halucinant. La nici 3 kilometri de orăşelul Collbran, coasta muntelui a luat-o la vale, pădurea transformându-se în valuri-valuri de noroi şi pământ.. Filmările arată pe alocuri copaci rămaşi în poziţie verticală la baza zonei de desprindere, ceea ce sugerează că la Grand Messa nu avem de a face cu o alunecare tipică de teren, situaţie în care copacii ar fi trebuit să aibă o poziţie oblică în sensul de migrare a valului de alunecare.

Deşi iniţial uriaşa dislocare de teren a fost pusă pe seama ploilor, conform presei locale şi blogurilor localnicilor, ploaia care căzuse în ultimele zile în zona nu a fost notabilă. În perioada 10-12 mai ploaia nu depăşise 2,67 cm iar cu o zi înainte de alunecarea/surparea de teren stratul de precipitaţii căzute a fost de 1 cm. În plus, filmarea din elicopter arată zone întregi de vegetaţie uscată şi chiar acoperită de praf, în porţiunile unde pământul s-a surpat.

“Prin analizarea imaginilor luate din elicopter, se observă lipsa prezenţei apei de-a lungul alunecării de teren. Acest fapt este întărit şi de praful care se vede aşezat pe vegetaţia din jurul suprafeţei afectate. De asemenea, în partea superioară se poate observa un pâlc de arbori aflaţi în poziţie verticală, lucru imposibil în cazul unei alunecări de teren. Aceasta mă determină să trag concluzia că, cel puţin în partea superioară, a avut loc o prăbuşire a solului şi nu o alunecare de teren, fenomen cauzat de o posibilă degajare de CO2 din subteran (posibile fisuri în straturile geologice)” opinează Doru Apostol, a cărui opinie este confirmată şi de prof dr. Mircea Vintilescu, care consideră că, după desprinderea coastei, a avut loc o prăbuşire în subteran a unei importante mase de rocă, fapt nefiresc pentru alunecările de teren, ceea ce presupune că în zonă s-a format o cavitate subterană, care încă este activă şi ar putea genera şi în viitor astfel de fenomene, până la colmatarea şi tasarea ei.

Mai mult, cercetând fenomenul din Grand Mesa, Doru Apostol a aflat că, în data de 25 mai 2014 la ora 23:43:45 UTC, Institutul Geologic American a înregistrat un seism de intensitate 2.8 Richter, seismul fiind asociat cu alunecarea de teren produsă în apropiere de Collbran.

Folosind programul Google Earth şi urmărind cu atenţie filmul de pe Youtube, inginerul Doru Apostol a descoperit că într-un perimetru de aproximativ 441,56 km din zona unde a avut loc nefericitul eveniment, există nu mai puţin de 108 platforme de foraj, pe care se pot observa diverse echipamente şi activităţi tipice tehnologiei de foraj şi fracturare hidraulică de mare volum. Una dintre platforme, platforma 108, este chiar lângă alunecarea de teren, fiind afectată de ea.

În consecinţă, ipoteza că pot exista legături între fracturarea hidraulică, cutremur şi alunecarea/prăbuşirea de teren nu poate fi neglijată, având în vedere că legătura între fracturarea hidraulică şi creşterea seismicităţii a devenit o cvasi-certitudine pentru specialişti. În Oklahoma, până să se dea liber la exploatarea gazelor de şist, seismologii înregistrau în jur de 50 de seisme uşoare pe an. În 2010 după ce s-a dat drumul la foraje, s-a ajuns la 1.000 de cutremure anual. Conexiunea dintre aceste cutremure şi fracturarea hidraulică a fost evidenţiată de măsurători, care arată că epicentrele acelor cutremure sunt exact în zonele de foraj. Avalanşe similare de cutremure se înregistrează în multe zone ale globului unde există exploatări intensive şi extensive de petrol şi gaze, un caz similar fiind înregistrat şi la noi în ţară la Izvoarele, judeţul Galaţi, zonă în care Petrom exploatează hidrocarburi de câţiva zeci de ani.

În zona Groningen din Olanda, unde exploatarea se face din 1959, un efect asociat este şi contracţia terenului pe care au loc exploatări (scufundarea sau tasarea ar putea fi nişte termeni complementari) cu aproximativ 35 de centimetri. Acelaşi fenomen se întâlneşte şi în România, la Suplacu de Barcău, localitate supranumită Micul Dallas pentru că e situată pe cel mai bogat zăcământ petrolier al României, unde, în ultimii 15 ani, terenul s-a „lăsat” cu 24 de centimetri. În paranteză fie spus, conform transilvaniareporter.ro, unul din 100 de locuitori ai comunei suferă de cancer pulmonar, iar 20% din copiii din localitate sunt diagnosticaţi cu astm bronşic. Livezile, terenurile agricole şi drumurile sunt îmbibate de ţiţeiul „sărit” accidental din conductele OMV PETROM, fântânile sunt otrăvite şi, din cauza forajelor, încet – încet, pământul se scufundă şi casele încep să crape.

De ce ar trebui să ne intereseze alunecarea şi surpările din Colorado?

Doru Apostol nu are pretenţii de exhaustivitate în demersul său de studiere a posibilelor efecte nefaste ale explorării gazelor de şist. Cere însă statului român, care are atât specialiştii, fondurile, dar mai ales, obligaţia de a îşi proteja cetăţenii să facă studiile necesare ce se impun pentru a nu risca să transformăm Vasluiul, Dobrogea sau alte zone din ţară concesionate firmelor ce explorează hidrocarburi, în viitoare Grand Mesa.

Fenomentul din Colorado ar trebui să îngrijoreze autorităţile române căci arată că, în timp, fracturarea hidraulică poate cauza fenomene de tipul alunecărilor şi surpărilor de teren de mare amploare.

“Acest lucru trebuie să ne îngrijoreze şi pe noi şi să se ceară evaluări pentru acest fenomen de tip post-impact şi măsuri care se impun a se lua”, opinează dl Mircea Vintilescu, doctor în ştiinţe, specialitatea monitoring integrat al mediului, profesor universitar asociat şi decan al Asociaţiei Profesioniştilor în Protecţia Mediulu.

“Cert este că acest dezastru (Grand Mesa n.r.) la scara la care s-a produs are origine antropică, dovedind că interesul pentru protecţia mediului în acest spaţiu a fost nul” concluzionează omul de ştiinţă, cum nul pare să fie şi interesul autorităţilor române pentru protejarea mediului.

Avem o lege a muntelui şi o lege a protecţiei perdelelor forestiere dar nu avem nicio lege de protecţie a mediului Subteran, lege care, opinează dl. Mircea Vintilescu ar duce la interzicerea fracturării hidraulice, tehnologie pe care francezii, de exemplu, au interzis-o pe teritoriul lor.

Politicienii români nici nu vor să audă de principiul prevenţiei în luarea deciziilor, principiu fundamental în protecţia mediului. “Indiferenţa faţă de numeroasele semnale de alarmă trase de specialiştii din străinătate, care arată ce acte criminale poate produce fracturarea hidraulică asupra omului şi a mediului său de viaţă denotă iresponsabilitatea clasei noastre politice”, mai crede Mircea Vintilescu, care atrage atenţia că fenomenul Grand Mesa poate constitui “un mare semnal de alarmă pentru noi, respectiv pentru zona Izvoarele şi Pungeşti, dar şi pentru alte zone mai ales pentru cele situate pe platforma litorală a Mării Negre unde pot să apară fenomene cu totul deosebite şi nefireşti sub aspectul dinamicii şi evoluţiei peisajului cu efecte distrugătoare pentru om şi mediu.”

Pentru mai multe informaţii despre evenimentul din Colorado, accesaţi blogul inginerului Apostol, http://apostoldoru.blogspot.ro/2014/06/alunecarea-de-teren-din-colorado-efect-al-fracturarii-hidraulice.html şi urmăriţi interviul video cu Doru Apostol, pe pagina originală Epoch Times.

Autor: Loredana Diacu

Sursa: Epoch Times

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss