Politică

Alegerile din Germania au trecut. Întrebarea lui Kissinger rămâne: Ce prefix are Europa?

Conservatorii germani ai Angelei Merkel au câștigat alegerile legislative de duminică, însă va fi greu de făcut o majoritate. Întrarea naționaliștilor în Parlament pune serioase semne de întrebare asupra politicii dusă de Merkel în ultimii ani.



Ce prefix are Europa? Alegerile din Germania

Alegerile din Germania sunt așezate la 500 de ani de la Reforma declanșată de Martin Luther. Dacă pe 31 octombrie 1517, doctorul Luther declanșa Protestantismul și, odată cu acesta, procesul nașterii națiunii germane, pe 24 septembrie cetățenii germani au fost chemați să voteze având două opțiuni: dizolvarea națiunii germane în Uniunea Europeană sau reafirmarea identitară a Germaniei în Europa. Cum Germania este de facto motorul economic al Uniunii Europene și coloana vertebrală a Europei unite ideologic, alegerile din Germania sunt un indicator important pentru viitorul Europei.

Cronica unor alegeri previzibile

Dacă acum 500 de ani, revolta călugărului german de la Wittenberg nu lăsa să se întrevadă consecințele sale istorice, acum rezultatele alegerilor germane au fost de la bun început previzibile: majoritatea germanilor au votat pentru CDU/CSU, partidul cancelarului Angela Merkel (favorita acestor alegeri). Pe locul doi situându-se SDP-ul condus de fostul lider al socialiștilor europeni, Martin Schultz, amândoi candidații fiind mai mult decât favorabili proiectului Uniunii Europene și direct interesați de întărirea acestuia în detrimentul statelor naționale.  Spre deosebire de alte state europene, unde valul eurosceptic este tot mai puternic, Germania pare a fi o țară angajată ferm și cu încăpățânare în afirmarea Uniunii Europene.

Faptul că partidul eurosceptic AfD („Alternativă pentru Germania”) a intrat în Bundestag cu un scor de 13 procente (potrivit sondajelor exit poll), nu este decât reacția unei minorități a societății germane atât la criza Uniunii Europene cât și la criza socială provocată de migranții ajunși în număr atât de mare în Germania. Departe de a vedea născându-se o forță politică eurosceptică, cred că nu asistăm la altceva decât la o reacție socială manifestată electoral.

De altfel este interesant că AfD nu a fost considerat un adversar serios al intereselor sale din Germania de către Turcia, o țară ce are o relație specială cu Germania fie și din pricina importantei minorități turce ce are rezidența acolo. Îndemnul regimului Erdogan adresat turcilor din Germania a fost acela de a vota împotriva partidelor mainstream, atât împotriva Angelei Merkel și a partidului său, cât și a stângii socialiste, liberale și ecologiste, oferind astfel un neașteptat cec în alb electoral partidului pe care presa mainstream germană îl consideră a fi islamofob.

Angela Merkel, deja cancelar al Germaniei de aproape 12 ani de zile (cel mai lung mandat după von Bismark și Adolf Hitler), este „doamna de fier” a noii Europe iar voința sa politică, având în spate puterea economică a Germaniei, dar și slăbiciunea liderilor politici europeni, confruntați pe plan intern cu tensiuni sociale și o neîncredere tot mai mare a populațiilor europene în utopia Europei unite.

Ce va urma pe plan intern? O guvernare de coaliție dreapta- stânga, controlată de CDU/CSU, invocându-se pentru a se justifica incongruența doctrinară, necesitatea izolării politice a partidului eurosceptic, catalogat de către mass-media mainstream ca fiind un partid de „extremă-dreapta”.

E foarte probabil ca social-democrații lui Martin Schultz să se țină de cuvânt și să prefere să rămână în opoziție atât pentru a putea să reconstruiască partidul, puternic înfrânt la aceste alegeri, pentru alegerile următoare dar și, foarte important, pentru a nu lăsa impresia că singura voce a opoziției din Germania ar fi reprezentată de euroscepticii din AfD și extremiștii de stânga din paridul Die Linke.

Germania sau Europa?

Brexitul, Franța, unde doar clivaje politice și istorice interne au împiedicat victoria taberei eurosceptice la alegerile prezidențiale, autonomia tot mai crescută a Grupului de la Vișegrad față de Uniunea Europeană, au dus la situația în care Uniunea Europeană să devină tot mai puțin un proiect pan-european și tot mai mult o poveste pan-germană. Schimbarea de optică a Casei Albe, după victoria lui Donald Trump, alianța dintre Rusia și Turcia, incapacitatea Uniunii Europene de a impune o soluție pentru crizele din Siria și Ucraina, au creat premisele ca răspunsul la celebra întrebare pusă de Kissinger: „Europa? Ce prefix are Europa?” să ajungă să fie: +49, prefixul Germaniei.

Încrederea germanilor în Merkel, contrastează cu imaginea externă a cancelarului german, văzută ca principala responsabilă pentru ineficiența Uniunii Europene în a opri sau măcar filtra într-un mod eficient valul migrator fără precedent cu care se confruntă toate statele membre ale Uniunii Europene. Soluția propusă de Bruxelles și ferm susținută de guvernul german, aceea a primirii migranților de către toate statele Uniunii, prin cote prestabilite, a fost și rămâne un atac direct la suveranitatea statelor  membre, cu consecințe greu de estimat pe termen mediu și lung.

De aceea continuarea mandatului de cancelar al Angelei Merkel poate fi o soluție pentru Germania, dar este foarte puțin probabil să fie o soluție pentru Uniunea Europeană. Iar de evoluțiile politice din Germania va depinde tot mai mult și viitorul Uniunii Europene.


Rezultate exit-poll

CDU/CSU: 32,5;  SPD  20;  AfD  13,2;  FDP  10,5; Verzi 9,5;  Die Linke     9

Estimări procentuale a mandatelor în Bundestag:

CDU/CSU: 34,2; SPD   21,1; AfD    14,2; FDP  11.1; Verzii  10; Die Linke     9,5

Autor: Bogdan Duca

Sursa: Qmagazine

Despre autor

contribuitor

comentariu

Adauga un comentariu