C O N T R A P R O P A G A N D Ă

ADEVĂRUL DESPRE BĂNCI: Europa încearcă să privească viitorul în roz printr-un PIB “drogat”

images5Schimbarea metodologiei de calcul a conturilor naţionale la nivelul statelor europene, care a intrat în vigoare la începutul lunii trecute, a condus la îmbunătăţirea unor indicatori ai performanţei economice.

Presa a scris pe larg despre introducerea veniturilor din activităţile ilegale, cum sunt traficul de droguri şi prostituţia, în calculul Produsului Intern Brut, dar mai sunt şi alte elemente, aproape la fel de controversate, cum sunt investiţiile în cercetare şi dezvoltare, chemate să “îmbunătăţească” performanţa economică a Europei.

Oare nu contează deloc faptul că pot fi contabilizate de două ori anumite categorii de venituri? De exemplu, veniturile obţinute în economia subterană sunt folosite deja la “suprafaţă”, în condiţiile în care este greu de crezut că un dealer de droguri îşi va cumpăra maşina de la o companie producătoare “subterană”.

În cazul activităţilor ilicite, mai există şi un alt aspect deosebit de important. Estimarea contribuţiei acestora la formarea PIB-ului se află la discreţia autorităţilor naţionale de statistică.

Teoretic, creşterea PIB-ului ar trebui să fie însoţită şi de creşterea veniturilor bugetare, dar, prin însăşi definiţia lor, sectoarele economiei subterane nu plătesc impozite directe, poate doar taxe de protecţie anumitor “instituţii” ale statului.

În ceea ce priveşte cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare, acestea sunt considerate acum drept investiţii de capital şi nu costuri aferente activităţii unei companii, după cum erau tratate în ESA 95.

Chiar în metodologiile prezentate de unele birouri naţionale de statistică, cum este ONS în Marea Britanie, se arată că există posibilitatea contabilizării duble a investiţiilor pentru cercetare şi dezvoltare în PIB, dar se mai precizează că se vor lua toate măsurile pentru evitarea unei astfel de situaţii.

Ceea ce s-a întâmplat zilele trecute, când Marea Britanie şi Olanda s-au coalizat în “revolta” lor împotriva cererilor suplimentare de fonduri venite de la Bruxelles, arată care sunt şi o parte din efectele negative imediate ale “suplimentării” Produsului Intern Brut pe hârtie.

Iar aici nici măcar nu este vorba de rezultate ale aplicării sistemului ESA 2010. Conform unei ştiri de pe site-ul DutchNews, Jeroen Dijsselbloem, ministrul olandez de finanţe, a declarat că în această recalculare a PIB-ului nu au fost incluse estimări ale veniturilor din prostituţie şi traficul ilegal de droguri. Dijsselbloem şi-a exprimat, totodată, suprinderea faţă de revizuirea majoră a performanţei economice a Olandei din ultimii patru ani de către autorităţile europene.

La întâlnirea la nivel înalt a liderilor europeni, de la sfârşitul săptămânii trecute, premierul britanic David Cameron a precizat că cererile CE, privind plata unei contribuţii suplimentare de 2,1 miliarde de euro către bugetul comun, nu este justificată, după cum scrie Financial Times, în timp ce preşedintele francez Hollande a cerut Marii Britanii să “respecte regulile”.

Dacă nu ar avea loc pe fondul tragediei europene, acest joc politic ar oferi destul material de inspiraţie pentru umoriştii următoarelor secole. Adică Franţa, care nu a mai respectat de mulţi ani regulile financiare europene şi acum înfruntă direct Bruxelles-ul în ceea ce priveşte deficitul bugetar, cere altei ţări să respecte “verdictul” CE şi să plătească?

Dincolo de potenţialul de creştere al conflictelor din sferele înalte ale politicii europene, privind repartizarea unor fonduri care nici măcar nu există, revizuirea în creştere a Produsului Intern Brut are şi un beneficiar indiscutabil: sistemul bancar.

Un PIB mai mare poate conduce la scăderea raportului dintre datoria publică şi acesta, urmată, bineînţeles, de îmbunătăţirea indicatorilor de stabilitate financiară şi de scăderea costurilor de finanţare. Este posibilă chiar şi intrarea în joc a agenţiilor de evaluare, prin creşterea ratingurilor suverane.

Ajungem, astfel, şi la subiectul fierbinte din ultimele zile: rezultatele testului de stres aplicat băncilor europene.

Confruntate cu declinul portofoliilor de credite acordate economiei reale, pe fondul creşterii gradului de neperformanţă, acestea s-au orientat către finanţarea statelor. Beneficiile au fost duble: în primul rând nu era nevoie de capital suplimentar pentru susţinerea portofoliilor de obligaţiuni guvernamentale (n.a. ponderea de risc este zero), iar apoi titlurile pot fi folosite în operaţiunile de refinanţare oferite de Banca Centrală Europeană.

Tratamentul preferenţial acordat obligaţiunilor guvernamentale emise în Europa s-a aplicat, se pare, şi în cadrul testelor de stres efectuate de BCE şi Autoritatea Bancară Europeană. “Credibilitatea se întâlneşte cu compromisul în testele de stres din Europa”, se arată într-un articol recent de la Reuters, care descrie “nenumăratele cereri pentru tratament special venite din partea băncilor şi autorităţilor naţionale de supraveghere”.

Unele dintre aceste apeluri au avut succes, surse anonime declarând pentru Reuters că “s-a revizuit modul de evaluare a activelor bancare”, pe fondul refuzului unor bănci de a oferi informaţiile cerute.

Şi în cadrul acestor teste de stres, portofoliile de obligaţiuni guvernamentale care sunt păstrate până la maturitate vor primi o pondere de risc zero, iar cele considerate “disponibile pentru vânzare” vor beneficia de “filtre prudenţiale”, al căror scop este reducerea impactului pierderilor.

Însă toate aceste “inginerii financiare” nu pot ascunde sub preş ceea ce se întâmplă în economia reală. Un articol de la Bloomberg arată că “europenii sunt prea supăraţi ca să bea, fumeze sau să-şi cureţe locuinţele”, consecinţa fiind rezultatele semnificativ sub aşteptări raportate de giganţii Unilever, British American Tobacco sau Heineken. “Este nevoie de mult mai mult decât achiziţiile de obligaţiuni din partea BCE pentru a preveni reintrarea regiunii în recesiune”, se mai precizează în articol.

“Nu se poate spune în niciun fel că Europa şi-a depăşit problemele”, a declarat şi Jean-Marc Huët, directorul financiar al companiei Unilever.

Se pare că autorităţilor europene nu le-a mai rămas decât să crească semnificativ impozitele, astfel încât să-i trimită pe cât mai mulţi în economia subterană, şi să privească, apoi, cum PIB-ul nu se va mai opri niciodată din creştere.

Autor:CĂLIN RECHEA

Sursa: Yahoo News, preluare dupa Bursa.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss