C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Sa iertam dar sa nu uitam

Nu as mai fi scris despre circul din aceste zile daca nu as fi vazut ca gluma se ingroasa. Adica de la circ trecem intr-un ritm sustinut catre o tragicomedie. Spun tragicomedie pentru ca in aceste zile in care s-a uitat complet despre adevaratele probleme ale Romaniei avem parte de tragedia poporului roman si comedia institutiilor statului si a “puterii”. In tragedia poporului roman coexista somajul in crestere alarmanta, aproape distrugerea invatamantului romanesc si in aceeasi masura a sistemului de sanatate, justitie oarba (doar oarba). Comedia institutiilor statului inseamna circ si declaratii belicoase ale liderilor politici.
S-a uitat de imprumutul de la FMI, despre care inca nu stim (dar putem presupune), daca chiar am avut nevoie si in acest caz – cum il vom folosi.
S-a uitat de toate masurile pe care guvernul intentioneaza sa le ia pentru revigorarea economiei (nu ca ele ar exista-ba din contra).
S-a uitat despre “cazul Popoviciu” si legatura cu familia Basescu.
S-a uitat de alegerile europarlamentare, acum, intr-un context international fara precedent.
S-a uitat de alegerile din Moldova, cand aveau mai mare nevoie de noi cei de dincolo de Prut.
Exista o expresie care spune ca in viata e bine sa iertam dar sa nu uitam. Se pare ca poporul roman nu o stie sau daca o stie nu o intelege, ori daca o intelege nu o aplica si cand in final o aplica, o aplica gresit. Fiindca cum altfel a fost posibil ca neocomunistii lui Iliescu sa castige alegerile din 1990 , 1992 si mai apoi din 2000?
Cum a fost posibil ca insusi Iliescu sa castige alegerile prezidentiale din 1990 , 1992 si aproape incredibil de crezut dar adevarat, din 2000?
Am putea raspunde simplu: asa am ales. Sau mai putin simplu: asa au ales altii pentru noi. Raspunsul nu e un raspuns de fapt, ci este e o caracteristica a poporului roman, fatalitatea: Asa a fost sa fie! Ar urma si un Amin! sau Am zis! La alegere, sa nu se supere nimeni.
Cu sau fara Amin, cu sau fara Am zis, acest popor se incapataneaza sa supravietuiasca. E drept, doar de 2000 si ceva de ani.
Acum asistam din nou neputinciosi la o noua incercare a acestui popor roman din care fac si eu parte. Nici prima si, cu siguranta, nici ultima. De ce ? Pentru ce? Pana cand? Nu am raspunsuri la aceste intrebari si, dupa cum spunea un prieten: “daca as sti, as vinde foarte scump aceste informatii”.
Suntem crestini in marea majoritate si inclusiv Biblia ne indeamna sa iertam “greselile gresitilor nostri” dar ar fi la fel de bine, in aceeasi masura in care iertam, sa nu uitam. Si mai ales sa nu repetam greselile.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!

DAN

Related Posts

  • Când egalitatea o ia raznaCând egalitatea o ia raznaÎntr-un editorial apărut recent, am făcut o observație despre vocala „comunitate gay” care s-ar putea să […]
  • Falsitatea revoluţieiFalsitatea revoluţieiSuntem în „ziua Z”, „ziua Revoluţiei”. Unii spun că va fi o „revoluţie politică”, alţii că va fi una morală, […]
  • Neo-legionarii capitalismului sălbaticNeo-legionarii capitalismului sălbaticUn prieten, sociolog(pe bune, serios, cu știință de carte, și care nu, nu e Pieleanu!) îmi spunea ieri, pe […]

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss