C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Neo și neoliberalismul

În „Matrix”, eroul civilizator este un programator, nu un cioban, ca în balada „Miorița”. Întrebarea principală este dacă Neo, al cărui nume este anagrama la „One” (Heritage, 2013), este un neoliberal sau mai degrabă de centru-stânga.

neoliberal

Un efect al neoliberalismului în educație este și că nu știm întotdeauna ce înseamnă termenul  „neoliberal”. Știm vag că „neoliberalismul” este ceva cu banii, băncile, FMI și Pinochet. Sunt lucruri care nu apar în film, situație care face dificilă includerea filmului în categoria celor neoliberale. Socialismul nefiind subvenționat suficient prin școlile de stat sau fondurile europene, nu se știe întotdeauna când cineva este neoliberal sau când încetează să mai fie neoliberal. În plus, în film sunt lucruri nonideologice, ca metafora trezirii, a cunoașterii, lucruri care pot fi folosite sau anexate de orice ideologie (inclusiv de fascism) sau sistem de gândire, nefiind strict legate de socialism sau neoliberalism.

Există mai multe argumente că Neo nu este un neoliberal. De exemplu, în coloană sonoră apare muzica Rage Against the Machine, care sunt fani Che Guevara (Ballor, 2005a). Apoi  nava rezistenței, a celor care ieșiseră din Matrix, pare o șandrama, adică un lucru tipic rusesc. În plus, mâncarea de pe navă pare o torboseală care conține strict vitaminele necesare pentru supraviețuire, ca în sistemele centrate foarte mult pe om, nu pe profit.

Mai mult, unele lucruri din film sunt folosite de politicieni social-democrați importanți. De exemplu, președintele Obama într-o pledoarie pentru Obamacare folosește metafora alegerii între celor două pilule din Matrix, alegere cu care este confruntat Neo de către Morpheus la începutul filmului. Acesta spune că avem de ales între o pilulă albastră și una roșie și ne îndeamnă să reflectăm cum ar fi să folosești o pilulă albastră care are acceași calitate și la jumătate de preț în raport cu cea roșie (Pollowitz, 2009; Witt, 2009). Discursul președintelui american, deși mai mereu inspirat și cu priză la public, aici este puțin grăbit.  În „Matrix” pilula albastră este pilula rea, cea roșie era cea bună. Pilula albastră era pilula fugii, deconectării de realitate, a ignoranței, cea roșie fiind alegerea corectă, a intrării în rezistența împotriva mașinilor, împotriva supremației roboților, dar cel mai probabil consilierii președintelui american n-au citit decât cartea, fără să vadă și filmul. Pilula albastră este alegerea lui Cypher, a reconectării la sistem. Epuizat de lupta împotriva mașinilor, acesta alege să coopereze cu ele și să trădeze rezistența. Sunt voci pentru care o persoană ca Allan Greenspan este relevantă pentru această alegere de tip Cypher (Peters, 2012).

În Matrix deja-vu-ul este în mod contraiintuitiv o probă că în sistem se schimbă ceva, că acesta nu funcționează în parametrii corecți. O repetiție sugerează o schimbare de sistem, de cod. Însă este greu de interpretat dacă deja vu-ul este sau nu neoliberal. Poate fi. În situația noastră pisica neagră care apare de două ori însemna că vine poliția, vin agenții.

Episodul torturii lui Morpheus de către agentul Smith pledează pentru neoliberalismul rezistenței. Speechul agentului Smith este relevant pentru critica pe care ecologismul contemporan o face neoliberalismului. Oamenii în general sunt criticați de agentul Smith pe motive ecologiste (Ballor, 2005b; Ballor, 2007). Este un discurs curios pentru o mașină, unul mai degrabă tipic clubului de la Roma, pro frunze și prea liric în care se punctează malthusian epuizarea resurselor și distrugerea planetei de către oameni, care sunt asemenea unui virus. Prin contrast, mașinile, proprietarele Matrixului par interesate de energii bio, regenerabile, nepoluante, în măsura în care folosesc oamenii ca baterii.

În „Matrix” nu avem un discurs despre clase sociale. Conflictul se poartă strict între oameni și mașini. Nu există acest conflict ireconciliabil între clasa sociale, între săraci și bogați. Este un conflict teoretizat masiv de cărturarii socialiști, interesați cel puțin în teorie de reducerea inegalităților între clase, chiar dacă de multe ori avem impresia practică pe baza distribuției bunurilor publice că mulți socialiști par interesați doar de clasa I.

Un argument pentru care Neo rămâne totuși un neoliberal este că urmărește extragerea oamenilor din Matrix, dintr-o realitate artificială coercitivă, eliberarea oamenilor din sclavia, captivitatea mașinilor, nu politici redistributive de tipul o găină la oală per persoană trezită din Matrix sau oferirea unui venit minim garantat.

Bibliografie:

Ballor, Jordan J. 2005a, Cash Che:

http://blog.acton.org/archives/294-cash-che.html, accesat 26.09.2016;

Ballor, Jordan J. 2005b, The Matrix Anthropology:

http://blog.acton.org/archives/438-the-matrix-anthropology.html, accesat 25.09.2016;

Ballor, Jordan J. 2007, More Matrix Anthropology:

http://blog.acton.org/archives/1688-more-matrix-anthropology.html, accesat 25.09.2016;

Heritage, Stuart. 2013, Top 10 Sci-Fi Movies:

https://www.lewrockwell.com/2013/11/no_author/top-10-sci-fi-movies/, accesat 25.09.2016;

Peters, Eric. 2012, He Chose To Be the Deadly Enemy of Sound Money:

https://www.lewrockwell.com/2012/07/eric-peters/he-chose-to-be-the-deadly-enemy-of-sound-money/, accesat 25.09.2016;

Pollowitz, Greg. 2009, Obama is in The Matrix:

http://www.nationalreview.com/media-blog/30386/obama-matrix-greg-pollowitz, accesat 26.09.2016;

Witt, Jonathan. 2009, Healthcare: Blue Pill or Red Pill?:

http://blog.acton.org/archives/11418-healthcare-blue-pill-or-red-pill.html, accesat 25.09.2016;

Autor: Costel Stavarache

Sursa: Logica economica

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss