C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Cum vorbeşte şi cum gândeşte ministrul Lazăr Comănescu

N-am mai văzut niciodată un ministru vorbind atât de împiedicat şi dând semne vizibile de anti-gândire. Mai zilele trecute, după ce Evgheni Şevciuk de la Tiraspol a făcut câteva declaraţii care au stârnit valuri, Realitatea TV a anunţat un dialog cu Lazăr Comănescu, ministrul de Externe al României. De obicei, asemenea intervenţii conţin poziţia oficială a statului român. Drept care m-am înarmat cu creion şi hârtie şi am urmărit la “Jocuri de putere” un fel de dialog între Rareş Bogdan şi Lazăr Comănescu.

lazar_comanescu

După câteva minute, încercând să notez o propoziţie, am pierdut şirul cuvintelor. Urmaşul lui Mihail Kogălniceanu şi al lui Nicolae Titulescu vorbea confuz, ca să nu zic în dodii. Pe alocuri era atât de dezlânat încât aş fi putut bănui că este afumat sau pus la grea încercare de altceva. O evidentă oboseală a gândirii şi o dificultate de exprimare ne arătau dimensiunea omului numărul unu al diplomaţiei româneşti. N-am mai notat nimic şi am rugat-o pe Simona Popescu să transcrie la literă, inclusiv cu interjecţii, măcar o parte din respectiva emisiune. Am rămas şocat. Ministrul nostru de Externe în anume momente era atât de confuz încât nici el nu-şi dădea seama ce vrea să spună.

Reproducem transcrierea fidelă a unui text ce ne-ar putea ajuta să înţelegem situaţia dramatică în care se află politica externă a României. Ar fi una dintre cele mai simple explicaţii că nu prea avem nici una. (C.N.)

“Sigur că da, există problema Transnistriei, dar pentru acest, ăăă, în legătură cu această problemă după cum ştiți…”

R.B.: Declaraţii extrem de dure venite de la Tiraspol, domnul Şevciuk sau este în campanie, sau continuă campania începută cu mulţi ani în urmă și, la zece ani de la referendum, Tiraspolul cere alipirea forţată practic, peste Ucraina de Federaţia Rusă. Cum este privit acest lucru din Bucureşti?

L.C: Deci în primul rând Republica Moldova este un stat independent. România este primul stat, prima ţară care a recunoscut Republica Moldova ca stat independent. Este un stat membru al Naţiunilor Unite, este un stat membru al OSCE, participant la OSCE, este stat membru la multe organizaţii internaţionale, recunoscut ca atare în integralitatea sa. Sigur că da, există problema Transnistriei, dar pentru acest, ăăă, în legătură cu această problemă după cum ştiți foarte bine există un format de negocieri, aşadar binecunoscutul format cinci plus doi, în care participanţi sunt, în calitate de părţi da?, în aceste negocieri, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, OSCE. Și ca observatori Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană. Ăăă, recent, mă rog recent, în vara aceasta a avut loc, după o întrerupere de doi ani de zile, o reuniune în acest format şi o reuniune în cadrul căreia s-a… ăăă, toţi participanţii, și este important să reţinem cine sunt participanţii, fie că participanţi direct sau observatori, toţi participanţii s-au pronunţat pentru în continuarea eforturilor de a se găsi o soluţie la problema Transnistreană în condiţiile în care Moldova trebuie să rămână un stat, ăă, integru, un stat suveran, în integralitatea sa teritorială. Deci acest lucru este foarte important de menţionat.

În al doilea rând, am fost ăăă… săptămâna trecută a avut loc o reuniune informală a miniştrilor de externe din statele participante la OSCE şi acest, ăă, aspect a fost de asemenea foarte clar evidenţiat. Ăăă, evident căă asistăm în această perioadă, ăăă, la tot felul de, ăăă, poziţii exprimate de o persoană sau alta, ăăă de comentariii, deee ştiri mai mult sau mai puţin veridice. Ceea ce pot să spun… eu cred că într-adevăr aceastăăă noutate, această ştire care a apărut în cursul zilei de astăzi ţine foarte mult de acest context în care se vehiculează tot felul de informaţii şi ăăă și în care… se, dacă vreți se testează anumite lucruri. Ăăă… şi mai ales într-un context, ăăă, cum se spunea deja în comentariul care se făcea înainte de intrarea noastră în emisiune, ăăă în contextul în care în Transnistria în decembrieee vor avea loc, aşa cum bine s-a spus vor avea loc alegeri prezidenţiale şi lucrurile acestea trebuie privite într-un asemenea context. Ceea ce este însă esenţial, după părerea mea, este faptul că, acest, deci Republica Moldova este un stat independent, este un stat în legătură cu care soluţiile, în legătură cu care în privința problemelor cu care se confruntă, ăăă, ele trebuie găsite şi confirmat acest lucru la nivelul la care v-am spus şi în cadrele în care v-am spus, pornindu-se de la necesitatea integrităţii, prezervării integrității teritoriale, suveranităţii Republicii Moldova. Cred că acest lucru este cel mai important şi, repet, este vorba de o abordare care este însuşită inclusiv de actorii la care m-am referit în formatul cinci plus doi și e foarte important acest lucru.

“Iar România, știți foarte bine, România în ceea ce o priveşte ăăă, dincolo de faptul că, aşa cum spuneam…”

R.B: Aceste declaraţii ale domnului Şevciuk, care sigur că pot fi tratate în registru electoral, dânsul stând extrem de prost în sondaje, totuşi vine după aproape două luni de zile de la declaraţia unui foarte cunoscut ministru de externe, și un om pe care dumneavoastră îl cunoașteți foarte bine pentru că a fost ambasador al României la Berlin, este vorba de domnul Steinmeier. Care în urmă cu două luni a vorbit de un statut special pentru Transnistria. Este primul oficial european care a vorbit de un statut special pentru Transnistria. Poate de asta există o anumită teamă. Ce a vrut să spună domnul Steinmeier?

L.C: Deci chestiunea trebuie… Nu, lucrurile trebuie privite nuanţat, se… discuţiile care se poartă sunt acelea de a se găsi o formulă în care asupra căreia Chişinăul să se înţeleagă cu cei de la Tiraspol, dar care, o soluţie care să însemne acordarea unor ăăă oportunităţi, unoor… mă rog, răspuns la unele cerinţe specifice, dar în contextul repet, al păstrării integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova, în care deci Chişinăul este capitala Republicii Moldova în integralitatea sa. Șiii, aş mai adăuga ceva, dincolo de acest lucru, şi cred că s-ar putea caaa asemeneaaa, să spunem aşa demersuri, precum cel despre care vorbim acuma, să aibă legătură și cu contextul, cum spuneam, electoral, să aibă legătură şi cu următorul lucru. Ştiţi că între Republica Moldova şi UE există un acord de, deee asociere şi dee comerţ liber. Și după intrarea în vigoare a acestui acord care se aplică şi întregii Republicii Moldova, se constată că în comunitatea de afaceri din provincia Transnistria este un interes crescând, o percepţie crescândă asupra oportunităţilor pe care un asemenea acord între Republica Moldova, stat integru, şi UE le are şi pentru această comunitate de afaceri. Și s-ar putea ca lucrurile acestea să joace şi ele un anumit rool dar, repet, suntem într-un context în care Republica Moldova este un stat independent, actorii esenţiali în încercările acesteia de a se găsi o soluţie la problema Transnistriei, inclusiv Federaţia Rusă, inclusiv Ucraina, sunt… au această abordare: rezolvarea problemei transnistrene în contextul păstrării integralității teritoriale a Republicii Moldova. Iar România, știți foarte bine, România în ceea ce o priveşte ăăă, dincolo de faptul că, aşa cum spuneam, a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova este recunoscut în momentul de faţă ca un actor important, care este consultat cu privire la modul în care să evolueze relaţiile dintre Uniunea Europeană, comunitatea ăăă euroatlantică şi Republica Moldova. Și v-o spun ca unul care este, a fost şi este implicat direct în aceste demersuri. Și suntem consultaţi şi asta spune multe şi în legătură cu… sigur că s-a speculat de multe ori despre Româniaaa și așa mai departe… Suntem consultați. Ăăă, credeţi-mă, ăăă, și ați văzut acordul la care s-a ajuns, ăăă, la nivel de staff cu fondul monetar, ăă, faptul că în felul acesta, urmare a unei în parte îndeplinirii unor condiţii pe care şi le-a asumat Guvernul Republicii Moldova şi într-o strânsă conlucrare cu noi, cu fondul monetar, cu instituţiile de la Bruxelles, cu partenerii din Uniunea Europeană și euro-atlantici s-a putut recunoaşte, toţi aceştia au recunoscut că ăă Moldova a făcut paşi importanţi în continuare, în ciuda unor semne de întrebare pe bună dreptate care erau la sfârşitul anului trecut, la începutul anului acesta iacătă că, ăă, Moldova, Republica Moldova, Chişinăul a fost în măsură să demonstreze că poate acţiona şi acţionează.

“Pentru căă, cum să vă spun, nu știu dacă cineva sau altcineva cunoaște sau nu suficient istoria”

R.B.: Aţi făcut o recomandare foarte interesantă ambasadorilor despre cunoaşterea istoriei, cât de importantă este pentru un ambasador să cunoască istoria ţării în care se află. Întrebarea mea este foarte directă și sper ca răspunsul dumneavoastră să fie cât se poate de direct și de elaborat, de asemenea: ă, ambasadorul Pettit, al SUA la Chişinău, cunoaşte istoria Moldovei?

L.C: Eu cred că, mă rog, reluând ăăă și v-aţi referit la o afirmaţie pe care am făcut-o în cadrul unei conferinţe de presă comune cu secretarul general adjunct al NATO şi n-am spus-o întâmplător. Pentru căă, cum să vă spun, nu știu dacă cineva sau altcineva cunoaște sau nu suficient istoria. Ce pot să vă spun este următorul lucru. Cred că este loc pentru toţi, pentru noi, să cunoaştem cât mai în profunzime istoria, pentru că istoria ne învaţă în primul rând să înţelegem lumea cum evoluează în timp, să înţelegem unde sunt chestiuni de sensibilitate care pot să joace, să aibă un rol stimulator, dar pot să genereze şi semne de întrebare. Și de aceea este foarte bine să cunoaștem istoria și sensibilitățile. Avem multe exemple și în Europa despre asemenea sensibilități. Daar tot în Europa avem suficiente exemple de capacitatea de a depăşi sensibilități deosebit deee puternice atunci când ceea ce ne animă este să mergem înainte împreună. Și din această perspectivă vreau să spun un singur lucru. Ăăă, în ceea ce privește sprijinirea eforturilor de apropierea Republicii Moldova până la aderare deplină sperăm noi în Uniunea Europeană, de integrare și de transformări democratice, am beneficiat şi beneficiem de o cooperare foarte strânsă inclusiv, şi în mod deosebit cu Statele Unite ale Americii. Și în luna mai când am fost împreună cu primul ministru la Washington aş vrea să reamintesc că am semnat cu conducerea USAID, am semnat un memorandum de cooperare pentru în privinţa asistenţei pentru dezvoltare cu obiectiv principal între altele şi în primul rând, dar nu numai, de a conlucra împreună, România şi Statele Unite ale Americii, pentru realizarea de programe în sprijinul Republicii Moldova pentru a se realiza asemenea obiective. Aceasta este poziţia SUA şi cred că ăăă comunicatul pe care ambasada SUA, de aici, de la Bucureşti, l-a dat imediat…

R.B.: A fost cu totul altceva…

L.C: Dați-mi voie.

R.B.: Ambasada SUA de la București s-a dovedit cu totul altceva decât ambasada SUA de la Chișinău.

L.C: Bun. Și cu asta revin la ideea… cunoaşterea cât mai profundă şi înţelegerea istoriei sunt ambele extrem de importante pentru orice diplomat.

R.B: Aţi fost în Turcia, care este, cum s-a schimbat relația România-Turcia după momentul 15 iulie, lovitura de stat eşuată?

L.C: Eu, personal, dacăăă așa îmi permiteţi, nu m-aş referi la noua Turcie. Turcia este Turcia. Un partener strategic al României. A fost, este şi va continua să fie. Și o spun inclusiv bazându-mă pe ceea ce am discutat când am fost la Ankara, împreună cu colegul meu polonez, atât cu colegul nostru turc, dar și cu președintele țării, domnul Erdogan. Turcia este un membru esenţial al Alianţei Nord Atlantice, Turcia este partener cheie al Uniunii Europene. Și acest lucru, sigur că da, după evenimentele, lovitura de stat eșuată din 15 iulie, știți foarte foarte bine, România a condamnat ferm ăăă această lovitură de stat care a fost o lovitură care a atacat esența instituției, ceea ce ține de esența democrației într-un stat democratic. Am fost la Ankara și am vizitat Parlamentul și credeți-mă că după ce am vizitat acest Parlament bombardat și la câțiva metri de unde au căzut bombele, unele dintre ele, era zona, ceea ce se cheamă de lobby unde parlamentarii se întâlnesc înainte de intrare în reuniuni. În ambele aripi ale acestei părți a Parlamentului, bombele căzute și sfărâmat totul acolo și la etajul doi unde pe aripa în care este biroul primului-ministru. Și acela a fost bombardat. Deci lucrurile erau foarteee, aș spune eu, bine țintite. După ce vezi ce s-a întâmplat, că se atacă, deci instituția simbolul democrației al oricărei țări, da? Parlamentul, nu discut acuma cum funcționează sau cum nu funcționează sau că ar putea funcționa mai bine, dar este o chestiune esențială. Las la o parte sutele de victime, de oameni care au murit, deci acest lucru nu trebuie neglijat, acest lucru a generat o stare emoțională deosebită. Și vreau să vă spun că am apreciat în mod deosebit la colegul turc că a accentuat asupra acestui lucru. Evident în discuțiile acestea, la rândul meu și eu, și colegul polonez am insistat foarte, foarte mult că este extrem de important, înțelegând situația aceasta în care se află Turcia, ca procesul și respectul față de instituțiile democratice și revenirea la normalitate pe baza respectării acestor principii este esențial pentru ca Turcia să-și poată juca rolul despre care vorbeam, de membru esențial al Alianței Nord Atlantice în zona noastră, și-am să revin, de parteneri cheie și, în ceea ce privește România, partener strategic. Știm foarte bine, împreună cu Polonia și Turcia suntem cei care am inițiat această cooperare în cadru trilateral. Și vreau să vă asigur că această formulă de cooperare pe care am inițiat-o cu Turcia și cu Polonia s-a constituit printr-un factor important în a se ajunge la deciziile foarte substanțiale care au fost adoptate de summit-ul NATO de la Varșovia. Acestea fiind spuse…

“Este vorba despre faptul că… și eu cred că atunci când un șef de stat, ministru de externe, o spune răspicat, că la exprimarea de către noi a interesului…”

R.B: A avut vreun rol România în luarea acelor decizii?

L.C: N-aș vrea să fiu catalogat ca eventual, dând dovadă de lipsă de modestie, dar pot să afirm fără nici un fel de ezitare că România a avut o contribuție și un rol semnificativ în acest proces. De altfel, ăăă, cred că și secretarul general adjunct al NATO, când a fost aici la București, și i-am mulțumit pentru că a acceptat să vină la reuniunea anuală a ambasadorilor, a spus acest lucru. Pot să vă asigur că atunci când vom avea poate timp mai mult, vom putea, poate, să elaborăm ceva mai în detaliu asupra acestui lucru. Mai e ceva asupra căruia cred că se cuvine să insist. Este vorba despre faptul că… și eu cred că atunci când un șef de stat, ministru de externe, o spune răspicat, că la exprimarea de către noi a interesului și, de ce nu, a preocupării față de anumite lucruri care sunt criticate cu privire la dezvoltarea evoluției în Turcia, am fost asigurați și până la proba contrarie eu cred că trebuie să dăm credit, am fost asigurați că tot procesul acesta, care spuneam că a inclus și o importantă dimensiune emoțională, se va derula în condiții de transparență. Și acest lucru a fost reiterat și la Bratislava săptămâna trecută, când noi, miniștrii de externe, ne-am întâlnit cu ministrul pentru afaceri europene al Turciei, acest lucru a fost chiar ieri reiterat de ministrul de externe Cavusoglu la reuniunea comitetului miniștrilor Consiliului Europei. Deci, și închei cu aceasta, vreau să vă spun că dincolo de acele critici despre care vorbeam, a existat o abordare consensuală la nivelul tuturor miniștrilor de externe ai Uniunii Europene, că relațiile cu Turcia sunt importante pentru Uniunea Europeană și ele trebuie să continue în contextul și cadrul dat, negocieri de aderare, acorduri care există între Turcia și UE, nu lipsit de importanță, acordul încheiat anul acesta legat de problematica refugiaților.

R.B.: E o problemă a UE faptul că trei milioane de refugiați se află în taberele din sudul Turciei și aceștia ar reprezenta o masă de presiune pe care Turcia o folosește în relația cu Uniunea Europeană? Că e o teamă că aceștia s-ar putea îndrepta spre Europa?

L.C: Eu vreau să vă spun… cred că e important să accentuăm alt aspect. Acordul ca atare funcționează așa cum s-a convenit în martie anul acesta. Acestea sunt asigurările din partea interlocutorilor noștri turci că interesul lor este ca lucrurile să funcționeze în continuare.

“Președintele României participă mâine într-un format care eu zic că simbolistica lui, din perspectiva a ceea ce spuneam, apropo de ce spuneam, apropierea de nucleul Europei”

R.B: Au fost lansate acuzații împotriva dumneavoastră, a prim-ministrului, a președintelui României, din partea lui Victor Ponta și a celor care au fost la guvernare, că România nu mai contează în spațiul european, că nu este consultată. Că doar grupul de la Vișegrad este cel care pune presiune constantă pe Uniunea Europeană. Aș vrea să-mi spuneți cum se raportează România astăzi la acțiunile grupului de la Vișegrad, mai ales că vedem o strângere a relațiilor și acțiuni comune Polonia și Ungaria, care păreau aproape imposibile în urmă cu doi ani de zile, dar noul guvern de la Varșovia are altă politică, din câte se pare. Au fost o mulțime de speculații și atacuri venite din această zonă.

L.C: Da, mai întâi în legătură, așa, cu Vișegradu, vreau să vă spun că, actualmente, președinția în exercițiu a grupului de la Vişegrad o exercită Polonia. Euu, v-am spus, am mers împreună cu colegul polonez Radoslaw Sikorski la Ankara, am convenit în timpul summit-ului, când după summit a avut loc întâlnirea bilaterală a președintelui nostru acolo și, cu acea ocazie, s-a convenit un lucru. Continuarea colaborării și dialogului în formatul așa-numit București. Anul trecut a avut loc o reuniune la nivel de șefi de state, aici la București, consacrată cu participarea celor nouă state membre ale Alianței Nord Atlantice de aici din spațiul estic al Alianței. Acea reuniune, deci la care s-a participat de către toți, da?, acea reuniune a fost o inițiativă românească, româno-poloneză. Și-au venit toți. Apropo de Vișegrad, că acționează separat. În al doilea rând, vom continua acest format și, anul acesta, la București, în noiembrie, va avea loc o reuniune la nivel de miniștri de externe ca, pentru a evalua ce este de făcut și cum trebuie făcut și ce s-a făcut pentru deja în punerea în aplicație, în aplicare, punerea în operă a deciziilor de la Varșovia.

În al doilea rând, există această, acest interes și vreau să vă spun că și cu grupul de la Vişegrad sunt o serie de domenii, de ocazii care au fost reuniuni Vişegrad plus, însemnând România printre altele, și această abordare este în continuare privită cu real interes de către ceilalți, de către membrii Vişegradului și inclusiv de președinția în exercițiu despre care vă vorbeam, poloneză. Mai departe, apropo de criticile la care dumneavoastră vă refereați, a bon! Așa este lumea, mai ales când ești în opoziție sau când depinde de principiu în care parte ești, e normal să ai păreri diferite în primul rând și eventual să și critici. La critica aceasta cu privire la faptul că România nu-i băgată în seamă ăăă sau nu-și, nu mai are vecini, prieteni ș.a.m.d., bun! Exemplul cu Turcia și cu Ankara vi l-am dat. Dar… s-a speculat… s-a speculat? S-a afirmat că, uite, se întâlnesc toți în contextul pregătirii summit-ului de la Bratislava de săptămâna viitoare și Româniaaa, Președintele României nu este. Noi am spus-o că ne propunem ca România să joace un rol mult mai activ în interiorul structurilor în care ne aflăm, fie că e vorba de UE fie de Alianța Nord-Atlantică. Șiii, v-am dat exemplul cu modul în care suntem parte, contributori direcți la conturarea, nu la conturarea, la derularea tuturor demersurilor legate de Uniunea Europeană-Republica Moldova ăăă Uniunea Europeană Parteneriatul Estic. S-a spus: se întâlnesc cancelarul german cu șefi de state și guverne din UE în perspectiva summit-ului de săptămâna viitoare, România nu. Președintele României participă mâine într-un format care eu zic că simbolistica lui, din perspectiva a ceea ce spuneam, apropo de ce spuneam, apropierea de nucleul Europei. Este într-un format în care participă România cu trei membri fondatori ai UE și trei țări care sunt cu adevărat parte a ceea ce numim nucleul european. Eu cred că asta spune foarte multe.

R.B: Și este întâlnire…?

L.C: Este o întâlnire: cancelarul Merkel… președintele nostru, cancelarul Merkel, premierul Belgiei ăăă și premierul Luxemburgului. Cu trei țări fondatoare și trei țări care fac parte și care au avut întotdeauna lucruri de spus în privința construcției și a proiectului european. Și eu cred că acest lucru ne spune ceva. Și mai ales… hai, n-aș vrea să anticipez, pentru că evident summit-ul de săptămâna viitoare de la Bratislava, evident că nimeni nu-și poate imagina că atunci se vor putea rezolva toate lucrurile, dar există această convingere, eu am această convingere că va contura, că va da cadrul în care vor avea loc discuțiile în viitor. Cu privire pe de o parte la Brexit. Dar aș vrea să spun un lucru. Că Brexitul este o temă, e decizia poporului britanic, o regretăm cu toții, dar o și respectăm. Mai devreme sau mai târziu negocierile cu privire la Brexit, invocare de către partea britanică a articolului 50 din Tratat, se va întâmpla. Dar să fie foarte clar: va trebui, și asta este cel mai important lucru asupra cărora se vor concentra șefii de state și de guverne, să vedem cum acționăm pentru construcția în viitor, viitoare a Europei. Este nevoie de o Europă, nu doar de continuarea proiectului european, ci de consolidarea lui, din foarte, foarte multe puncte de vedere. Dar pentru asta, pe de-o parte, este absolută nevoie să vedem de ce s-a ajuns la situații precum Brexitul, de ce a crescut euroscepticismul, încurajat de populism șamd. Și aici trebuie deci… o Uniune Europeană în continuarea proiectului european depinde extrem de mult de maniera în care suntem în măsură să asigurăm acele direcții de acțiune și acele acțiuni care să fie percepute ca fiind, de către cetățenii europeni, ca fiind cu adevărat în interesul lor. Pe de altă parte, noi, europenii, sigur sunt unii mai dezvoltați, alții mai puternici, alții cu dimensiuni mai mari, și așa mai departe. Este evident că Europa dacă vrea să joace un rol de actor semnificativ pentru omenire în viitor – joacă și-acum – dar dacă vrea să și-l păstreze, nu există alternativă la o Europă mai puternică.

Transcriere fidelă de Simona Popescu

Pentru a vedea emisiunea “Jocuri de putere” de joi, 8 septembrie, accesaţi site-ul realitatea.net

Sursa: Cotidianul.ro

Related Posts

One Response “Cum vorbeşte şi cum gândeşte ministrul Lazăr Comănescu”

  1. ionel says:

    Vai de capul nostru,am ajuns sa fim condusi de muti,surzi,incoerenti,incapabili a duce o fraza pana la capat.Acestia sunt diplomatii(tradatorii) Romaniei,nu v-ar mai rabda pamantu.

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss