Analize și opinii Extern

Ordinul Iluminaților bavarezi

ORDINUL ILUMINAȚILOR BAVAREZI
ORIGINILE, METODELE ȘI INFLUENȚA ACESTUIA ÎN EVENIMENTELE MONDIALE

Ordinul Illuminati se află adesea în centrul dezbaterilor cu privire la impactul societăților secrete în istoria omenirii. Sunt Iluminații un mit, sau chiar dirijează lumea în secret? Pe măsură ce numărul celor care-și pun această întrebare crește, informațiile legate de ordin se diluează și se bagatelizează din cauza dezinformării, făcând dificilă cercetarea obiectivă. Acest articol încearcă să ordoneze faptele și documentele cunoscute, legate de acest grup secret.

În sens general, termenul „Illuminati” desemnează un grup elitist, care conduce lumea în secret, dar concepțiile, ideile și scopurile care au stat la baza înființării acestui ordin sunt confuze în mintea oamenilor. Sunt Illuminati același lucru cu Francmasoneria? Ce vor ei? De ce acționează în secret? E adevărat că practică ocultismul? O încercare de cercetare obiectivă a acestui subiect poate deveni o sarcină extrem de dificilă, căci multe surse ridiculizează referirile la acest ordin, în timp ce altele exagerază, construind scenarii și punând pe seama lui mai tot ce se petrece rău în lume. Astfel, în ambele cazuri, cercetătorul onest ajunge la același rezultat: o versiune strâmbă a realității. Prin urmare, având în vedere că societățile secrete se presupun a fi prin definiție secrete, și că istoria este adesea scrisă de cei ce dețin puterea, obținerea adevărului imparțial e o provocare.

Acest articol nu are pretenția să facă dezvăluiri, și nici să expună tot ce se cunoaște despre Illuminati, ci mai degrabă să contureze o imagine mai clară a Ordinului, cercetând autori care au studiat intens subiectul, și care și-au bazat afirmațiile pe fapte demonstrabile. Utilizând lucrările lor, vom arunca o privire asupra originii, metodelor și impactului Iluminaților în istoria mondială.

Tipuri de societăți secrete

Deși în trecut membrii mai multor grupuri se autointitulau „iluminați”, cel mai influent și mai memorabil a fost cel al Iluminaților din Bavaria. Înființată pe data de 1 mai 1776, organizația creată de Adam Weishaupt a eliminat granița dintre societățile secrete spirituale și cele politice. Adăugând științele oculte ale Francmasoneriei și Rozicrucianismului pentru atingerea unor scopuri politice, Illuminati au devenit actori pe scena mondială. În timp ce majoritatea societăților secrete ale epocii se adresau oamenilor bogați și facinației lor pentru ocultism, Iluminații din Bavaria voiau să schimbe radical lumea.

În istoria omenirii, societățile secrete au existat dintotdeauna, fiecare având un anumit rol și scop în societate. În timp ce școlile egiptene ale misterelor făceau parte din instituțiile Egiptului, alte grupuri erau secrete, deoarece obiectivele lor erau subversive. În acest sens, iată ce afirma primul ministru britanic Benjamin Disraeli în 1876: Guvernele epocii actuale nu trebuie să întrețină relații doar cu alte guverne, cu împărați, regi și miniștri, ci și cu societățile secrete, care au agenți lipsiți de scrupule peste tot, și care pot, în ultimul moment, să dea peste cap toate planurile guvernului. Sigur că nu toate confreriile secrete se ocupă de latura spirituală, așa cum nu toate se implică în mașinațiile politice, dar Iluminații din Bavaria operau în ambele domenii.

În timp ce unii cred că Adam Weishaupt a fost singurul creier al Iluminaților bavarezi, și că organizația lui a atins gloria și a murit în mai puțin de 12 ani, cea mai mare parte a cercetătorilor ocultismului spun că aceștia au continuat o fraternitate mai veche, ale cărei începuturi se regăsesc în Ordinul Cavalerilor Templieri din Evul Mediu. Manly P. Hall (1901-1990), un francmason de gradul 33 și autor prolific, descrie în pamfletul său „Ordinul masonic al fraternității”, un „imperiu invizibil” care, de-a lungul secolelor, a dirijat schimbările sociale. În opinia lui, aceste grupări secrete, deși silențioase, au un impact semnificativ asupra societății, influențând însuși sistemul educațional, pentru formarea generațiilor viitoare. M.P. Hall menționează o „tăcere și lipsă de informații” privitor la activitatea societăților secrete în secolele XVII și XVIII, perioadă în care Iluminații din Bavaria au fost activi. Este perioada în care societățile secrete au provocat revoluții, răsturnând puterea monarhică și pe cea papală și punând mâna pe sistemul bancar.

Făceau parte Iluminații din Bavaria din acest imperiu invizibil descris de M.P. Hall? Este el activ și în zilele noastre? Să vedem mai întâi cine a fost Weishaupt și cum și-a creat el faimoasa societate secretă. Adam Weishaupt s-a născut în 1748 la Ingolstadt, în Bavaria. Tatăl lui a murit când el avea 7 ani, iar nașul lui, baronul Ickstatt a încredințat educația copilului grupului cel mai puternic al epocii: iezuiții. Cunoscută pentru metodele subversive și tendințele conspiratoare, „Societatea lui Isus” deținea controlul legilor și al sistemului de învățământ din Bavaria.

Gradul de putere pe care-l atinseseră iezuiții în Bavaria era absolut. Membrii ordinului erau confesorii și monitorii alegătorilor, prin urmare, aveau o influnță directă asupra politicii guvernului. Cenzura religioasă căzuse în mâinile lor avide în așa măsură, încât anumite parohii au fost chiar obligate să le recunoască autoritatea și puterea. Pentru a elimina orice influență a Protestanților și pentru a reinstaura catolicismul total, iezuiții puseseră mâna pe învățământul public. Ei au înființat și controlat majoritatea școlilor și colegiilor din Bavaria. Vernon L. Stauffer, „Iluminații europeni”.

Organizarea internă a Societății lui Isus era asemănătoare cu cea a fraternităților oculte împotriva cărora, aparent, lucrau. Ea funcționa prin grade, rituri de inițiere, ritualuri elaborate și simboluri ezoterice, și a fost scoasă în afara legii de nenumărate ori, în mai multe țări, din cauza tendințelor ei subversive.

În 1773, nașul lui Weishaupt și-a folosit influența la Universitatea din Ingolstadt, pentru a-și plasa finul ca profesor de drept canonic. În acea perioadă, instituția se afla sub dominația apăsătoare a iezuiților, și această poziție era deținută, de regulă, de iezuiții influenți. Prin urmare, adoptarea filozofiilor iluministe l-au pus pe Weishaupt în contradicție cu iezuiții, fapt din care au rezultat tot felul de drame politice. În ciuda acestui fapt, el a învățat mult de la iezuiți, și mai ales metodele lor subversive de a obține puterea. Aceasta a fost perioada în care i-a încolțit în minte ideea înființării unei societăți secrete.

Inteligent și bine instruit asupra metodelor de accedere la putere, tânărul Weishaupt s-a hotărât să organizeze un grup de conspiratori, hotărât să elibereze lumea de subdominația iezuită a Romei. Peter Tomkins, „Magia obeliscurilor”.

Deși unii cercetători cred că ieziuții (care au fost dizolvați printr-o bulă papală în 1773) l-au folosit pe Weishaupt ca să-și consolideze legile, alții afirmă că acesta încerca, de fapt, să le slăbească puterea asupra Bavariei. La o scară mai largă, Weishaupt era convins că omenirea n-ar avea decât de profitat de pe urma răsturnării tuturor instituțiilor religioase și guvernamentale și înlocuirea acestora cu comitete mondiale, secrete totuși, de „inițiați”. Iar pentru a-și atinge acest obiectiv, el ar fi utilizat metodele iezuiților împotriva iezuiților.

Pe când își desăvârșea studiile, Weishaupt a devenit cunoscător al ermetismului și al misterelor oculte și credea că lojile masonice sunt locul ideal pentru propagarea ideilor lui. A încercat, deci, să devină francmason, dar a fost repede decepționat de idee.

El a renunțat repede la această intenție, în parte din cauza dificultății de a obține suficiente fonduri pentru admiterea într-o lojă francmasonică, și deoarece cărțile masonice care i-au căzut în mână l-au convins că „misterele” francmasone erau prea puerile ca să-i fie utile. Stauffer.

Weishaupt a realizat repede că, pentru a-și atinge obiectivele, trebuie să-și creeze propriul grup, ascuns de ochii lumii, alcătuit din indivizi puternici, care să-i adopte ideile și să le propage. Scopul organizației lui era simplu și în același timp monumental: răsturnarea tuturor instituțiilor politice și religioase și înlocuirea lor cu un grup de inițiați, Iluminații. După el, fericirea universală, totală și rapidă, putea fi obținută prin debarasarea de ierarhie, de oamenii cu ranguri și de bogătași: „Prinții și națiunile vor dispărea de pe fața pământului fără violență; rasa umană va deveni o singură familie; lumea va fi casa omului înțelept”. Pe 1 mai 1776, Ordinul Illuminati era înființat.

Iluminații din Bavaria

Iluminații lui Weishaupt au început modest, cu doar 5 membri, dar după câțiva ani, Ordinul a devenit o forță politică importantă peste tot în lume. Decidenți influenți, industriași bogați, nobili de vază și ocultiști misterioși i s-au alăturat, participând la atingerea obiectivelor lui. Câțiva istorici afirmă că succesul și ascensiunea rapidă a Ordinului s-ar fi datorat unei întâlniri secrete între Weishaupt și un personaj misterios, pe nume Cagliostro, cel mai puternic ocultist al epocii.

Iluminații din Bavaria au fost inițial împărțiți în trei grade primare: novice, minerval și iluminat minerval. Fiecare grad era conceput pentru atingerea anumitor obiective, asigurându-se totodată controlul și dominația totală la vârful piramidei. Iată o prezentare sumară a fiecărui grad:

Novicele. Membrii considerați, teoretic, potriviți să facă parte din Ordinul Iluminaților Bavarezi erau atrași printr-un vocabular care trezea interesul, de pildă „căutarea binelui și înțelepciunii”. Iar cei care se calificau, intrau pe prima treaptă a unei ierarhii foarte bine supravegheată, care semăna cu sistemul iezuiților. Nu se făcea nicio mențiune cu privire la obiectivele politice ale Ordinului.

O dată înrolat, instruirea novicelui cădea în sarcina celui care-l rectrutase, și care-i ascundea acestuia  identitatea superiorilor săi. Statutul Ordinului, de fapt partea autorizată a fi citită de el, impresiona spiritul novicelui, care aderase cu scopul de a-și perfecționa caracterul moral, de a-și exprima umanitatea și sociabilitatea și de a-și canaliza eforturile pentru atingerea unor obiective lăudabile, precum ajutorarea celor oprimați sau a celor care ar merita un loc mai bun în această lume. Apoi, novicelui i se aducea la cunoștință necesitatea menținerii secretului în ceea ce privește activitatea Ordinului și supunerea respectuoasă și totală față de superiorii săi. O parte importantă care-i revenea novicelui consta într-un raport detaliat (pentru arhiva Ordinului) care să conțină informații complete privind familia sa, cariera personală, cărțile pe care le deținea, numele dușmanilor personali, punctele tari și cele slabe ale caracterului său, numele și pasiunile părinților și ale prietenilor apropiați etc. I se mai cereau apoi rapoarte lunare în legătură cu beneficiile pe care i le-a dus ordinul și serviciile pe care le-a făcut el între timp acestuia. Pentru consolidarea Ordinului, novicele trebuia să presteze la rându-i o muncă de rectrutare, avansarea lui în gradele superioare fiind condiționată de reușita în această privință. Pentru cei pe care-i recruta, novicele devenea la rândul lui un superior, iar după un noviciat cam de doi ani, calea îi era deschisă pentru promovarea în următorul grad. Stauffer

Minervalul. Când un novice dovedea superiorilor că merită să avanseze, era inițiat în acest grad. Sigiliile gradului Minerval al Iluminaților Bavarezi sunt pandantive purtate la gât de către inițiații Minerval, și reprezintă Cucuveaua Minervei. Acest simbol, cunoscut și sub numele de „Cuveaua înțelepciunii”, poate fi văzut astăzi în jurul Casei Albe, pe bancnota de 1 dolar și pe emblema Clubului boemian.

Termenul „Minerval” derivă de la Minerva, zeița romană a poeziei, medicinii, înțelepciunii, comerțului, artelor, magiei și muzicii. Ea este adesea reprezentată împreună cu o cucuvea, creatură sacră, ce simbolizează înțelepciunea. Simbol antic al misterelor, Minerva este vedeta unor locuri ca Biblioteca Congresului sau Marele Sigiliu al Californiei.

Acest al doilea grad al Iluminaților era și cel al îndoctrinării. Inițiații asistau la conferințe despre principiile spirituale ale Ordinului, dar primeau puține informații în ceea ce privește scopurile lui Weishaupt și anturajul lui apropiat de administratori.

Ceremonia de inițiere prin care Novicele trecea în gradul Minerval trebuia să elibereze candidatul de orice suspiciune că Ordinul ar avea ca scop suprem dominația bogaților și a celor puternici, sau răsturnarea guvernului civil și ecleziastic. I se mai cerea candidatului să fie util omenirii, să nu dezvăluie nimic din interiorul ordinului, să fie fidel și supus tuturor superiorilor săi și să-și sacrifice interesele personale celor ale societății. Stauffer

Minervalilor le era permis să se întâlnească cu anumiți superiori (Minervalii Iluminați) și să vorbească cu ei. Acest privilegiu unic era o motivație puternică pentru noii inițiați.

Iluminatul Minerval. Minervalii Iluminați primeau sarcina de a-i pregăti pentru acest grad pe Minervalii simpli, selecționați în acest scop. Munca lor consta în a-i învăța metodele prin care oamenii pot fi conduși. Fiecărui Minerval Iluminat i se încredința un grup mic de Minervali, care erau scrutați, analizați și aduși pe direcții specifice. Astfel, membrii de grad inferior deveneau subiecte de testare a tehnicilor ce puteau fi aplicate ulterior maselor, în general. Pentru a-i ghida în această sarcină dificilă, Minervalilor Inițiați li se dădeau o mulțime de instrucțiuni complicate, iar dosarele candidaților propuși de ei erau înaintate superiorilor lor.

Pornind de la această structură piramidală, Iluminații Bavariei și-au început expansiunea. Weishaupt pusese totul la punct pentru atingerea unui scop important.

Infiltrarea Francmasoneriei

În 1777, anul următor creării ordinului Illuminati, Weishaupt se alătură lojii masonice „Theodor al sfatului bun” din München. Acolo, el nu numai că reușește să-și propage ideile, dar și să gireze pentru ca aceasta să fie virtual absorbită în mișcarea iluministă aproape imediat. (Manly P. Hall). O alianță definitivă între Iluminați și Francmasonerie devine posibilă în anul 1780, când un personaj influent, Baronul Adolph Franz Friedrich Ludwig Knigge, este inițiat în Ordinul lui Weishaupt. Conexiunile masonice ale diplomatului german și capacitățile lui organizatorice au fost puse repede în aplicare de către Iluminați. Îl vedem aici prezentând „semnul mâinii ascunse”.

După intrarea în Ordin, Knigge a îndeplinit două sarcini importante pentru Iluminați: a revizuit ierarhia Ordinului, creând grade noi, și a autorizat integrarea totală a lojilor masonice în sistem. Manly P. Hall

Influența lui Knigge a fost profundă și imediată. Noul sistem inventat de el a atras francmasoni și și alte personalități puternice, care au dat Ordinului un impuls important. Iată sistemul inventat de Knigge: Structura ordinului era cea clasică, după modelul cercurilor concentrice. Cercul interior număra 21 de membri, care la rândul lor alegeau un Consiliu Interior format din 3 membri, care avea obligația să-l aleagă pe Marele Maestru, autocrat și cu puteri depline. Knigge a păstrat intacte gradele originale ale ordinului, dar a adăugat grade noi, deasupra acestora. Nivelul al doilea al Iluminaților a fost încorporat în gradele Francmasoneriei, făcând din aceasta o superstructură a unei structuri iluministe mai largi. Gradele superioare ale Ordinului au fost restricționate la o minoritate selecționată cu grijă, și includeau indivizi puternici și personalități influente. Gradul de Prinț era deținut de inspectorii naționali, inspectorii de provincie, prefecți și preoții de rang înalt. În vârful piramidei se aflau Magii filozofici (cunoscuți și sub numele de Areopagiți) și șefii supremi ai Ordinului. Identitățile lor erau bine protejate și greu de confirmat astăzi. Strategia lui Knigge a dat rezultate impresionante, Illuminații devenind o mișcare extrem de puternică.

Noua metodă de a răspândi Iluminismul prin metoda afilierii la o lojă masonică a dat rapid roade. Căutându-și recruți printre magistrați și alte personaje influente, lojile francmasonice au prosperat. Au fost înființate noi prefecturi și noi provincii, iar provincialii au început să furnizeze un flux copios și constant de noi membri. Studenți, negustori, doctori, farmaciști, pastori, toți au fost generos reprezentați printre noii recruți. Nume distinse au apărut rapid pe listele lojilor noului sistem. Ducele Ferdinand de Brunswick, Ducele Ernst de Gotha, Ducele Karl August de Saxe-Weimar, Prințul August de Saxe-Gotha, Prințul Carl de Hesse, Baronul Dalberg, filozoful Herder, poetul Goethe, pedagogul Pestalozzi se numărau printre cei înrolați, astfel încât, la sfârșitul anului 1784, efectivul total al lojilor era de aproape 3000 de membri. Așezarea ordinului pe o fundație solidă era asigurată. Manly P. Hall

Cu toate acestea, Weishaupt nu s-a bucurat de succesul Ordinului său prea multă vreme. Suspiciunile că Iluminații conspiră contra guvernelor și religiilor creșteau în Europa. Guvernul Bavariei, văzând în aceasta o potențială amenințare, a emis un edict, scoțând în afara legii toate comunitățile, societățile și fraternitățile existente fără autorizație pe teritoriul său. În plus, dezacordurile interne dintre Weishaupt și capii propriului său Ordin au dus la nemulțumiri și dispute. Unii membri au mers direct la autorități și au depus mărturie împotriva Ordinului, o șansă pe care guvernul bavarez n-a ratat-o. Astfel, în 1788, din cauza legislației agresive și a acuzațiilor grave, Iluminații din Bavaria erau aparent disipați de către guvern. Însă, deși unii ar putea vedea în aceasta sfârșitul istoriei Iluminaților, să nu uităm că tentaculele Iluminismului avuseseră destul timp să se întindă dincolo de granițele Bavariei, ajungând la toate lojile masonice din Europa. De fapt, Illuminati n-au fost distruși niciodată, ei doar au intrat în clandestinitate. Un an mai târziu, un eveniment important avea să demonstreze că Iluminismul era mai viu și mai puternic ca niciodată.

Revoluția franceză

Răsturnarea violentă a monarhiei franceze în 1789 simbolizează pentru cei mai mulți victoria iacobinismului și a iluminismului împotriva instituțiilor tradiționale ale epocii. Adoptarea „Declarației drepturilor omului” a contopit oficial valorile masonice și iluministe cu guvernul francez. Se spune că noua deviză a țării, „Libertate, Egalitate, Fraternitate”, era expresia masonică folosită în lojile franceze timp de secole.

Documentul oficial al „Declarației drepturilor omului” conține mai multe simboluri oculte, referitoare la societățile secrete. Mai întâi, în partea de sus se află simbolul ochiului atotvăzător, plasat în interiorul unui triunghi înconjurat de lumina strălucitoare a stelei Sirius (acest simbol se găsește și pe Marele Sigiliu al Statelor Unite). Sub titlu este reprezentat un Uroborus (un șarpe sau dragon care-și înghite propria coadă), simbol ezoteric asociat cu alchimia și ermetismul, însemnele centrale ale Masoneriei. Imediat sub Uroborus este o bonetă frigiană, ce simbolizează revoluțiile iluministe din toată lumea. În sfârșit, întreaga declarație este străjuită de coloanele masonice.

Reacția contra Iluminismului

Deși Iluminații erau presupuși morți, ideile promovate de ei au devenit totuși o realitate. Francmasonii și Rozicrucienii au luat avânt, și se părea că Iluminații trăiesc prin ei. Când noua clasă socială a luat frâiele puterii în Europa, au apărut frământările. Oamenilor li s-au relevat forțele secrete din spatele schimbărilor la care asistau și au început să-și exprime nemulțumirile. Leopold Hoffman, un fracmason convins că Iluminații îi corup Frăția, a publicat în revista sa o serie de articole intitulate Wiener Zeitschrift (Revista vieneză). El susținea că, deși gradele inferioare ale Iluminaților fuseseră dizolvate, gradele superioare erau încă active. Mai spunea că Francmasoneria fusese subjugată de Iluminism și transformată pentru a-i servi scopurile, iar Revoluția Franceză a fost rezultatul anilor de propagandă iluministă.

În 1797, John Robinson, un fizician scoțian, matematician și inventator (a inventat sirena) a publicat o carte intitulată „Dovezile unei conspirații împotriva tuturor religiilor și guvernelor Europei, vehiculate în întâlnirile secrete ale Francmasonilor, Illuminaților și Societăților de Lectură”. Acest francmason devotat a fost foarte dezamăgit când a realizat că frăția lui fusese infiltrată de către Iluminați. Iată un extras din cartea sa:

Am remarcat că aceste doctrine se propagă și se amestecă treptat cu sistemele Francmasoneriei, rezultând o Asociație care are scopul de a dezrădăcina toate instituțiile religioase și de a răsturna toate guvernele Europei. Și am văzut această Asociație acționând fanatic și sistematic, până când aproape nu i se mai poate rezista. Și am văzut că liderii cei mai activi ai Revoluției Franceze erau membrii acestei Asociații, și că și-au condus acțiunile după principiile, instrucțiunile și ajutorul acesteia. În sfârșit, am observat că această Asociație încă există și lucrează în secret, printre noi… Asociația despre care vorbesc este Ordinul Illuminati, fondat de dr. Adam Weishaupt, profesor de drept canonic la Universitatea din Ingolstadt, și abolit în 1786 de către Electoratul Bavariei, dar revitalizat în scurt timp, sub un alt nume și sub o altă formă, peste tot în Germania… În acest moment, are rădăcini atât de adânci, încât subzistă fără a fi detectată și se propagă în toate țările din Europa. John Robinson, Dovada unei conspirații

Augustin Barruel, un preot iezuit francez, a publicat și el, în 1797, o carte în care leagă Revoluția franceză de Iluminații din Bavaria. În „Memorii ilustrând istoria Iacobinismului”, el atribuie sloganul „Libertate și egalitate” perioadei Cavalerilor Templieri și afirmă că, în gradele superioare ale Ordinului, libertatea și egalitatea nu sunt înțelese exclusiv ca „un război împotriva regilor și tronurilor”, ci și ca un război împotriva lui Hristos și piedestalului pe care a fost plasat. Barruel dă, de asemenea, detalii despre trecera controlului Francmasoneriei în mâinile Iluminaților.

Weishaupt a apărut ca servitor fidel al unei cauze superioare. În spatele lui se mișca mecanismul complicat al Școlilor secrete. Ca de obicei, acestea nu și-au dezvăluit întreaga activitate unor instituții perisabile. Istoria fizică a Iluminaților se întinde pe o perioadă de 12 ani. Este dificil deci să înțelegem interesul pe care l-a stârnit această mișcare efemeră în viața politică a Europei. Trebuie să realizăm că acest grup bavarez nu era decât un fragment dintr-un design mai larg și mai diversificat. Însă toate eforturile pentru descoperirea membrilor treptelor superioare ale Ordinului Illuminati au fost în van. Prin urmare, este logic să presupunem că aceste grade superioare n-au existat decît în mintea lui Weishaupt și a lui von Knigge. Și nu este oare la fel de logic să credem că un grup puternic de oameni, deciși să rămână necunoscuți, au acționat în spatele lui Weishaupt, împingându-l în față, ca pe un ecran al propriilor lor activități? Manly P. Hall, Cheile pierdute ale Francmasoneriei

Marele Sigiliu al Statelor Unite reprezintă Marea Piramidă de la Gizeh neterminată, un simbol al lucrărilor incomplete ale ordinelor ezoterice: o Nouă Ordine Mondială. Sigiliul a fost plast pe dolarul american de către Franklin Delano Roosevelt, un francmason de gradul 32 și „cavaler al Pitiei”, care avea legături strânse cu Manly P. Hall.

Illuminati azi

Dacă agenda iluminaților este activă și în zilele noastre, ce formă a împrumutat ea? Din punct de vedere ezoteric și spiritual, anumite societăți secrete moderne, precum Ordo Templi Orientis (O.T.O.) s-au declarat ca moștenitoare ale Iluminismului. Unii cercetători ai fenomenului spun că există Ordine ascunse mai sus de gradul 33 vizibil al Francmasoneriei, în cadrul cărora operează Iluminații. Cum, prin definiție, acestea sunt secrete, detaliile sunt greu de obținut.

Aspectul politic al Iluminismului modern este mult mai vizibil, iar planurile lui mai evidente. În prezent, unui grup din ce în ce mai concentrat și mai restrictiv i s-a încredințat crearea legilor și a deciziilor importante. Organizațiile și comitetele internaționale, care acționează dincolo de aleșii ofciali, creează astăzi legi sociale și economice care sunt aplicate la nivel mondial. Acest fenomen este nou în istorie: un guvern din umbră, neales, compus dintr-o elită mondială, devine progresiv centrul puterii pe întreaga planetă.

Pe un alt plan politic se află grupuri ideologice precum Consiliul pentru Relații Externe (C.F.R.) sau Forumul Economic Mondial. Aici îi găsim pe cei care dirijează politica, afacerile, finanțele, învățământul și mass media, care le împărtășesc credința în soluții globale. Ideologia acestor grupuri susține crearea unui guvern mondial, care trebuie administrat de o clasă de experți și planificatori, însărcinați să conducă instituțiile centrale, sociale și politice. Dar, deși aceste grupuri își țin adesea întrunirile în secret, listele membrilor lor sunt de notorietate publică. Agenda principală este cea ascunsă. Wasserman

Grupurile și consiliile principale ale elitei actuale sunt: Grupul de Criză Internațional, Consiliul pentru Relații Externe, Forumul Economic Mondial, Institutul Brookings, Chatam House, Comisia Trilaterală și Grupul Bilderberg. Clubul Boemian este cunoscut pentru adunările informale ale elitei mondiale, punctate de ceremonii și ritualuri stranii. Emblema clubului este o bufniță asemănătoare celei aflate pe sigiliul Minerval al Iluminaților de Bavaria. Membrii și invitații acestor grupuri exclusiviste sunt o combinație de politicieni influenți, președinți, directori generali și intelectuali ai epocii, ale căror nume sunt rar cunoscute. Aceștia sunt descendenții dinastiilor puternice, care controlează principalele aspecte ale economiei moderne, precum sistemul bancar, industria petrolieră sau mass media. Sunt asociați cu crearea Rezervei Federale în 1913, care a schimbat complet sistemul bancar al Statelor Unite, plasându-l în mâinile câtorva societăți de elită, private.

În cartea sa, „Liniile de sânge ale Illuminati”, autorul Fritz Springmeier afirmă că astăzi, societatea secretă Illuminati este alcătuită din descendenții a 13 familii influente, ale căror strămoși aveau legături apropiate cu Iluminații din Bavaria. După Springmeier, cele 13 linii de sânge sunt: Astor, Bundy, Collins, DuPont, Freeman, Kennedy, Li, Onassis, Reynold, Rockefeller, Rothschild, Russel și Van Duyn. Fără îndoială că, în virtutea resurselor material și politice pe care le dețin, unele dintre aceste familii au multă putere în ziua de azi. Ne punem totuși întrebarea: au conspirat ele pentru crearea unei Noi Ordini Mondiale? Iată un citat din memoriile lui David Rockefeller, care ar putea fă răspunsul la această întrebare:

De mai bine de un secol, ideologii extremiști din ambele părți ale spectrului politic s-au folosit de evenimentele mediatizate, ca de pildă întâlnirea mea cu Fidel Castro, pentru a ataca familia Rockefeller pentru influența nemăsurată pe care ar exercita-o asupra instituțiilor americane, politice și economice. Unii cred chiar că facem parte dintr-o cabală secretă, care acționează împotriva intereselor Statelor Unite și ne prezintă, pe mine și pe familia mea, ca pe niște „internaționaliști”. Aceștia merg până într-acolo, încât pretind că noi conspirăm împreună cu alți capitaliști ai lumii pentru construirea unei structuri politice și economice mai integrată – o singură lume, dacă vreți. Ei bine, dacă astea sunt acuzațiile care mi se aduc, pledez vinovat și sunt mândru de asta”. David Rockefeller, Memorii

Concluzii

Istoria Iluminaților a fost ascunsă sau revelată, demistificată sau expusă, ridiculizată sau exagerată de nenumărate ori – totul depinzând de punctul de vedere al autorilor, apologeți sau critici. Pentru a obține adevărul absolut în legătură cu un grup care a operat în permanență în secret ne trebuie o minte limpede și discernământ. Cum nu este posibil să răspundem la toate întrebările legate de Illuminati, acest articol a încercat să schițeze doar o imagine mai clară a Ordinului și să prezinte faptele importante legate de el.

Climatul politic de astăzi este foarte diferit de cel din timpul lui Weishaupt sau al fondatorilor americani. Totuși, există multe similitudini. Dacă Iluminații Bavarezi denunțau opresiunea politică și religioasă a Vaticanului, un nou tip de opresiune se conturează în prezent. Democrațiile sunt pe cale să fuzioneze într-un singur guvern mondial, în timp ce viața privată și libertățile fundamentale ale omului sunt înlocuite cu „securitatea” și tehologiile de supraveghere. Școlile suprimă gândirea critică, mass media abrutizează și dezinformează masele, operațiuni secrete generează crime împotriva umanității și toate protestele importante sunt reprimate de un stat polițienesc. Devine așadar evident că un sistem represiv similar este pe cale să se instaureze. În aceste condiții, ne punem întrebarea: Au reușit Iluminații să elibereze lumea occidentală de opresiunea Vaticanului, sau pur și simplu îi calcă pe urme?

Minoritatea, clasa conducătoare, deține în prezent școlile, presa și Biserica. Aceasta îi permite să altereze emoțiile maselor și să facă din ele uneltele ei. Albert Enstein

Surse: Vigilant CitizenLe Nouvel Ordre Mondial

Traducerea: Olga Constantin

Despre autor

contribuitor

Adauga comentariu

Adauga un comentariu