C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Archive for Adevaruri ?!

Luminița Arhire: ”FĂRĂ IMPLICARE POLITICĂ”

MOTTO: ”Ideea că ai putea să nu te duci la vot pentru mine este o monstruozitate, pentru că dacă este vorba de niște oameni care nu sunt în stare să înțeleagă ce este votul, e într-adevăr o mare problemă de nivel cultural a României, dar dacă niște oameni care au terminat niște școli, care înțeleg și cărora efectiv nu le pasă de soarta țării lor, de soarta generațiilor viitoare ale poporului lor, asta mi se pare de neiertat (…) Din punctul meu de vedere, mi se pare nu doar o vină, nu doar o prostie, ci chiar mai mult, aproape o crimă” (Ana Blandiana, RFI.ro, 14 mai 2019)



Ați auzit, cetățeni simpatizanți ai PSD+ALDE? Pentru voi este mesajul! Voi sunteți ăia care „…au terminat niște școli, care înțeleg”… Nu fiți criminali! Mergeți la vot! Doamna Blandiana vă invită să votați pe 26 mai pentru ceea ce înseamnă soarta țării voastre și soarta generațiilor viitoare ale poporului vostru. Deci, numai la europarlamentare. Să nu vă pună dracuʹ să votați și la referendum, răspunzând celor două… trei… patru… întrebări pe care președintele nu le poate reține nicicum, că alea nu e pentru „soarta țării voastre”. Alea e așa… doar ca să-l mai vedem pe Klaus din când în când cum se face de bășcălie groasă, la Cotroceni, cu steagurile-n spate, dând declarații de presă. Și să ne râdem, dacă ne mai țin curelele. Să ne râdem amintindu-ne că pentru a alege AȘA CEVA cetățenii nervoși s-au călcat pe bătături înghesuindu-se la vot pe 17 noiembrie 2014, în timp ce Lucian Mândruță, aflat în străinătate, făcea un du-te-vino emoționant, cu bicicleta, între insuficientele secții de votare pentru diaspora.

Vedeți, dragi votanți PSD+ALDE, să nu ratați cumva pe 19 mai 2019 și mitingul din Piața Victoriei, miting la care, ne informează BUGETUL.ro, „…vor urca pe scenă personalități din diferite domenii, FĂRĂ IMPLICARE POLITICĂ . Printre cei care vor transmite pe scenă un mesaj de mobilizare la vot sunt filosoful Mihai Șora, artistul Tudor Chirilă, actorii Marius Manole și Mihai Călin, jurnalistul Moise Guran, Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu de la Dăruiește Viața…În cadrul manifestației va avea loc un concert, cu trupele Vama, Omul cu șobolani, Taxi și Emil.”

Deci, CURAT FĂRĂ IMPLICARE POLITICĂ, coane Fănică! Adică, să vă traduc… cam cât de „apolitici” sunt ăștia:

Tudor Chirilă, FĂRĂ IMPLICARE POLITICĂ: „…Păi da, dar asta înseamnă şi echivalează cu faptul că acest partid numit PSD îşi doreşte foarte mult sau şi-ar dori, dacă se poate, să iasă din Europa. De fapt, ei nu-şi doresc să iasă din Europa, ci doar îşi doresc să poată să trăiască în Europa dar aşa cum vor muşchiuleţii lor de infractori, cu legile justiţiei modificate, cu închisoare acasă. Să trăiască după bunul lor plac în lipsă de respect faţă de lege, în lipsă de respect faţă de cetăţean, fără niciun fel de construcţie – nu mai vorbim de spitale, de autostrăzi –, fără niciun pic de iubire faţă de ţara asta în care până la urmă şi ei trăiesc. Ei vor să trăiască precum o mafie, o oligarhie şi cine nu e cu ei să nu mai trăiască. (…) O mână de infracturi îşi doreşte să trăiască şi să beneficieze de Europa ca şi cum nu ar fi în Europa“( ADEVĂRUL.ro, 15 noiembrie 2018)

TAXI, cu Dan Teodorescu, tot FĂRĂ IMPLICARE POLITICĂ: „Fu**-ţi morţii mă-tii de PSD! Cum, mă, să treci contribuţiile de la angajat la angajator şi să spui că o să fie bine? (…) Noi suntem aici datorită lui fu**-i! Părinţii noştri s-au fu**t şi asta este foarte bine. Partea proastă este că şi părinţii altora s-au fu**t şi uite aşa au apărut Liviu Dragnea, Şerban Nicolae, Lia Olguţa Vasilescu, Codrin Ştefănescu, Dănuţ Andruşcă Doamne fereşte, Petre Daea Doamne fereşte de două ori, Viorica Dăncilă Doamne fereşte întruna, în continuu practic!” ( Dan Teodorescu, un discurs apolitic, într-o cafenea)

Mihai Șora, de asemenea FĂRĂ IMPLICARE POLITICĂ: “PSD nu funcționează ca un partid politic, ci ca un grup infracțional organizat (la centru și în teritoriu), un grup pus pe căpătuială, pe tâlhărirea unei țări întregi, iar cei care continuă să susțină acest «partid» sunt -de facto- complici cu prăduitorii României și se fac vinovați de jaful și de netrebniciile care îi definesc: în Justiție, Învățământ, Sănătate, Economie, Agricultură – peste tot unde este rost de mistificat, de sluțit și prăduit”.( HOT NEWS.ro, 21 ianuarie 2019)

Marius Manole, evident FĂRĂ IMPLICARE POLITICĂ : „M-am gândit foarte serios şi mi-am dat seama că, în timpul regimului Băsescu, lucrurile erau mult mai echilibrate politic. Nu era atâta prostie, oamenii erau mai învăţaţi, în PSD-ul trecut parcă se vorbea corect limba română. Acum mi se pare că a ajuns cuţitul la os şi nu e doar grav, e periculos! Dacă îi lăsăm acestui guvern o portiţă să se instaleze acum în România, ţara nu mai are nici o şansă. Plecăm din UE şi ne întoarcem de unde am venit.”

Deci toți imaculații ăștia din punct de vedere politic vă vor ține niște discursuri TOTAL NEIMPLICATE POLITIC, doar așa, ca să vă facă un bine, și să vedeți și voi, cetățeni, cu ce se mai ocupă societatea civilă… O să lăcrimați mult, prieteni… de-atâta bunătate și devotament social… Iar la final vă va încânta OMUL CU ȘOBOLANI cu o piesă superbă, de impact și cu versuri minunate, capodopera „IA-TE DE PE JOS”:

„Mă duc să mă p*ș/O babă se uită pe geam, la mine, pe furiș/Mă duc să mă p*ș/ M-arunc de pe bloc/Mi-e teamă să nu cad în cot/ și să mi-l disloc/Mă doare în cot!/Mă iau de pe jos/ Ajută-mă să îți fiu de folos:/Ia-mă de pe jos!/Ia-mă de pe jos/ Mă las de fumat/Prietenii mei îmi spun că sunt de rahat/Părinții îmi spun c-o să m-adun de pe drum de la atâta fum/Am început să cred că viața nu mai e deloc o fată toantă/O poantă/Ia-te de pe jos/Înainte să te calce-n picioare/Lasă, că ma fac eu mare/Și o să vă calc pe toți în picioare!”

Cum vă spuneam, un final apoteotic și TOTAL NEIMPLICAT POLITIC, din moment ce a mers foarte bine și la mitingul USR+PLUS, de la Cluj!

Autor: Luminița Arhire

Sursa: Luminița Arhire Facebook

Dan Diaconu: ”Dictatura prostului”

Democrație e atunci când – anticonstituțional și în sfidarea oricăror norme ale bunului simț – menții în funcție un torționar comunist pentru a se putea retrage la pensie cu peste 30 000 lei/lună. E democrație pentru că tot acel sport halucinant l-ai făcut strict din datorie: cum altfel îl poți răsplăti p-ăla care ți-a închis atâta amar de dosare penale? Tot democrație e și atunci când, după ce ai făcut-o lată cu porcurorul comunist, te-apuci să-i scrii fiului unei disidente marcante că vrei să comemorezi Revoluția din decembrie 89 în mai 2019, întâmplător în plină campanie electorală.



Mă plec în fața domnului Leontin Horaţiu Iuhas, fiul disidentei Doina Cornea. Culmea e că am ajuns în situația stupidă de a nu o face – așa cum ar fi normal – pentru suferințele la care-a fost supus în timpul dictaturii comuniste, ci pentru penibilul la care este supus în așa-zisa democrație de azi. Cum te poți simți atunci când o nulitate ticăloasă vrea să te transforme în instrumentul său de propagandă? Asta după ce ai îndurat în vremea comunismului urmăriri permanente, șicanări grosolane și abuzuri permanente din partea Securității, după ce-ai trăit în chinul obsedant al unei societăți care simțeai că te sufocă?

Stau și mă întreb cum se poate simți fiul Doinei Cornea văzând cum una dintre vioarele principale ale politicii autohtone e un fost melitar de la Securitate care „păzea intersecția” de lângă apartamentul mamei sale? Cum se simte oare văzând cum, sub masca democrației, se instituie același regim aberant în care aceiași securiști – de data aceasta mai tineri, mai impertinenți și mai vocali – fac abuzuri, conduc după bunul plac și sfidează orice normă de bun simț?

Eu unul fac parte din marea masă a viermilor care în acea perioadă a preferat să tacă. Fac parte din marea masă a celor care-a ieșit cu bucurie pe stradă atunci „când s-a dat comanda la televizor”, care a respirat bucuria libertății atunci când lupta fusese deja câștigată. De luptat însă pentru ca marea masă de „tăcuți” să poată respira liber au luptat o mână de oameni. Toți și-au riscat viața, iar unii au plătit cu ea. Poate că unui prostovan de-acum nu i se pare mare lucru să protestezi. Doar azi protestul se face pe bani, ieși să urli și-ți încasezi leafa. Ce poate ști un asemenea exemplar despre ce însemna pe acea vreme să protestezi în fața unui regim care părea perpetuu și care, pentru păcatul de a nu fi de acord cu el, te condamna la ani grei de temniță sau, uneori, la moarte? Pentru că pe vremea aia trăiai disperarea că regimul n-are moarte, iar a i te opune avea aceleași perspective de câștig pe care le-ai avea acum în tentativa de a construi Catedrala Neamului cu lopățica, grebla și găletușa cu care se joacă un copil la mare pe plajă.

Revenind, voi spune că pentru mine – un laș în acele vremuri – transformarea societății în ceea ce a ajuns acum e sufocantă și obsedantă. Ce-o fi simțind omul acela care știe bine pentru ce-a luptat nici nu pot să-mi imaginez. Ce se întâmplă însă, după ce că lucrurile sunt așa cum sunt, când te mai și trezești cu o invitație pompoasă din partea unei nulități care-ți propune să te transforme în jucăria sa propagandistic-electorală? Iată tragedia la adevărata sa magnitudine!

Din păcate am ajuns într-un ceas nefast în care ne dăm seama că, la capătul a treizeci de ani de democrație, ne-am trezit într-o dictatură stupidă în care prostul gust, minciuna, ticăloșia și prostia ne calcă-n picioare fără milă. Pe vremea aceea ne conducea un cizmar. Acum avem o gloată de necalificați care-și bat joc, ne sfidează și ne impun cu ticăloșie o ideologie în care, prin lege, negrul devine alb.

Autor: Dan Diaconu

Sursa: Trenduri economice

Corina Crețu amenință un primar cu DNA: ”Oare nu se gândește nimeni de la DNA să o investigheze?”

Comisarul european, Corina Crețu (PRO România), nu a fost invitată să ia cuvântul la deschiderea oficială a sărbătorii câmpenești Sâmbra Olilor. După ce a dat cuvântul premierului Dăncilă, primarul orașului Negrești Oaș, Aurelia Fedorca, a refuzat să dea cuvântul celorlați invitați, motiv pentru care Corina Crețu s-a înfuriat, a luat microfonul și a transmis salutări oșenilor prezenți la Sâmbră.



Crețu s-a supărat și a atras atenția că ”Sâmbra nu este a partidelor politice!”. “Este inadmisibil să ai un reprezentant în Comisia Europeană, pe care să nu îl saluți, doar pentru că ești în campanie electorală! Toate investițiile, de 85%, de care vi s-a vorbit aici au fost aprobate din fonduri europene. Numai bine vă doresc, sănătate și succes!”, a transmis Corina Crețu.

Corina Crețu a postat ulterior următorul mesaj pe Facebook: „Dacă doamna primar de la Negrești Oaș nu a considerat civilizat să mă salute, oare nu se gândește nimeni de la DNA să o invesigheze? Sincer, în ce țară trăim? Numai dvs. vă puteți exprima opinia la vot, în 26 mai!!!”, a scris Crețu. Mesajul a fost ulterior șters de Corina Crețu.

Autor: Mihai Cistelican

Sursa: Stiri pe surse

Mărturisirea de credință a lui Alexandru Petria

„Nu cumva să afirmi deschis că ești creștin, nu e în trend. E chiar o rușine, ești înapoiat. Ascundeți crucile, eliminați-le și din fotografii” este doar un exemplu din multele denunțuri pe care le face prietenul meu Alexandru Petria în ultima sa carte, „Cum văd lumea. Împotriva globalizării și corectitudinii politice, despre dignitism & alte lucruri”.



Autorul este un om care gândește, căruia îi place să intre în profunzimea lucrurilor, dar ceea ce este și mai important e faptul că are și curajul să spună sau să scrie rezultatul reflecției sale. Se încumetă să abordeze frontal diversele probleme cu care se confruntă societatea, organizându-și polifonic expunerea, trecînd de la o temă la alta, revenind la anumite motive recurente şi făcând trimiteri la spaţiul mioritic.

Trebuie să recunosc că îi împărtășesc unele păreri, mai ales cele prin care combate corectitudinea politică și apără demnitatea persoanei, dar ne distanțăm considerabil în gândire când este vorba de anumite opțiuni politice și geopolitice.

Cartea merită citită. Veți regăsi numeroase idei inedite asupra actualității cu care se confruntă societatea românească și europeană, prezentate într-o viziune proprie, așa cum autorul vede lumea. Ideile sale pot să vă placă sau nu, dar cu siguranță o să vă provoace să gândiți pentru a-i susține prin argumente ideile sau să căutați modalități prin care să-i demontați viziunea pe care o are despre realitatea cu care ne confruntăm. Oricum ar fi, autorul prin cartea sa vă invită la un dialog sincer cu el, dar și cu cei fără de voce care se regăsesc în ceea ce el are curajul să scrie.

„Un intelectual, un scriitor care nu-i în stare să discute cu un șofer, cu un manipulant de cadavre… e un trist.” E o idee a cărții care trebuie subliniată, mai ales că la noi în țară nu există o cultură a dialogului și nici dorința de a căuta adevărul obiectiv printr-o simfonie a gândirii, ci o dispută permanentă în care combatanții se lovesc în mod sincer cu „adevărurile” lor, scufundându-se într-un relativism fără scăpare într-o societate din ce în ce mai încordată.

Alexandru Petria în cartea sa lasă impresia că nu menajează pe nimeni, denunțând minciuna, hoția sub diversele ei forme, prostia, lipsa de reacție, acțiuni sociale și politice inexplicabile. Dar totuși are și el simpatiile sale și cred că ar fi meritat în anumite momente și față de anumite personaje să nu se cenzureze. Poate e doar o părere a mea și dacă nu-i așa îmi va explica, mai ales că el singur scrie că „prima datorie a unui intelectual este de a nu tăcea.”

Îl felicit pe autor pentru „mărturia sa de credință”, pentru curajul cu care exprimă ce gândește, într-un „timp al surpării morale și spirituale”. Este o voce care se remarcă prin forța cu care scrie, motiv pentru care vă recomand cartea „Cum văd lumea. Împotriva globalizării și corectitudinii politice, despre dignitism & alte lucruri”.

Preot Alin Cîndea

NOTA REDACȚIEI:

Alexandru Petria (n. 1968) a debutat în revista Tribuna, în 1983. A publicat următoarele volume: Neguțătorul de arome (poezii, 1991), 33 de poeme (1992), Zilele mele cu Renata (roman, 2010), Deania neagră (proză scurtă, 2011), Călăul harnic (poezii, 2012) și Rugăciuni nerușinate & alte chestii (poezii, 2013), Convorbiri cu Mircea Daneliuc (2013), România memorabilă (interviuri cu scriitori, 2013), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2014), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2017).

A contribuit cu poezie, proză și interviuri la toate revistele literare importante din țară. După 1989, devine șeful Comisiei pentru Abuzuri și Drepturile Omului în cadrul CPUN Dej și, alături de câțiva prieteni, a pus bazele săptămânalului dejean Gazeta someșeană. A fost redactor și reporter la mai multe publicații: Zig-zag, Cotidianul, Hermes, Partener, Monitorul de Someș. A fondat propria publicație, cu apariție lunară, Realitatea de Bistrița-Năsăud, Dej și Gherla. Poeziile sale au fost traduse în catalană, maghiară, franceză, spaniolă și olandeză.

I s-a tradus, în Olanda, romanul Zilele mele cu Renata/ Mijn dagen met Renata, la editura Nobelman din Groningen, în 2014. În 2018, a revenit ca poet cu volumul Până unde are oxigen dragostea, apărut la Alexandria Publishing House. Cea mai nouă și controversată apariție este Cum văd lumea. Împotriva globalizării și corectitudinii politice, despre dignitism & alte lucruri, tot la Alexandria Publishing House, la finalul lui 2018. CARTEA SE POATE COMANDA AICI.

Șerban Cionoff: ”Domnul profesor Klaus Iohannis ne-a dictat răspunsurile corecte la referendum!”

Ei da, astăzi ne-am reîntâlnit cu domnul profesor Klaus Iohannis! Mă refer, bineînțeles, la cei care au predispoziție pentru asta sau, după caz, bunăvoința de a trece peste mărunte prejudecăți și peste disconfortul pe care l-ar putea provoca o asemenea revelație. Fiindcă, să o recunoaștem, asta a făcut, astăzi, domnul Klaus Iohannis (încă) președintele României, ne-a ținut, pas cu pas, o lecție de democrație!



Mai întâi, i-a mai urechiat  o dată și apoi i-a pus la colț, în genunchi pe coji de nucă, pe cei doi îndârjiți zurbagii ai clasei: PSD-ul și Liviu Dragnea. Singurii vinovați pentru faptul că la inspecțiile domnilor diriginți Frans Timmermans, Jean Claude Juncker et comp suntem găsiți ba cu temele prost făcute, ba, mai rău, de-a dreptul nefăcute. Situații foarte neplăcute pentru care domnul profesor Klaus Iohannis trebuie să roșească și să primească observații. Noroc, mare noroc zău așa, că domnii diriginți de la Bruxelles și de la Strasbourg știu deja că România este elevul-problemă al elitei europene, așa cum i-au informat premianții lor Monica Macovei, Cristian Preda și Siegfried Mureșan. Conștiințe treze, la datorie, pe care niște cârcotași înrăiți i-au poreclit europârâcioși. Ceea ce nici măcar nu mai este o noutate, știind noi bine câte mai are de îndurat un pedagog de școală nouă, așa cum i s-a întâmplat și neuitatului Marius Chicoș Rostogan.

Odată terminată treaba  cu ce avea de făcut cu vinovații din oficiu,domnul profesor Klaus Iohannis a trecut la lecția propriu-zisă pe care avea planificat să ne-o predea la o oră de maximă audiență. Adică ne-a pus la curent cu ceea ce  așteaptă de la noi cu ocazia extemporalului din 26 mai. Nu vă grăbiți să săriți ca arși și să spuneți ceva despre europarlamentare! Domnul profesor s-a referit,punctual, la referendumul pe care l-a convocat pentru aceeași dată. Referendum la care va trebui să răspundem la câteva întrebări, două parcă. Care întrebări fiind cam stufoase și cu un anume tâlc obscur, domnia sa a consacrat o importantă parte a expunerii de azi prezentării lor detaliate. Atât de detaliată a fost această prezentare încât însuși domnul(încă)președinte a cam încurcat vorbele. Motiv pentru care, iarăși,cârcotașii au scos vorba că nu prea a nimerit–o atunci când a trebuit să repete ceea ce metodiștii cu ștat de plată din Dealul Cotrocenilor i-au scris pe foiță că trebuie să recite,azi, în fața clasei.

După care, pentru ca nu care cumva să greșim la extemporalul din 26 mai, domnul profesor de democrație Klaus Iohannis ne-a dictat, cuvânt cu cuvânt, răspunsurile pe care le așteaptă de la noi la fiecare întrebare în parte. Gest cu o puternică valoare educativ-civică pe care sunt convins că, iarăși, răuvoitorii se vor grăbi să îl eticheteze drept manipulare sau , mai grav, ca pe o tentativă de influențare a opiniilor electoratului român. Acuză pe care mă simt dator să o resping în mod categoric atâta vreme cât buna credință și echidistanța politică a (încă)președintelui Klaus Iohannis sunt atribute definitorii ale mandatului său din momentul investirii și până în prezent.

Cu toate acestea, s-ar prea putea- unii spun chiar că este extrem de probabil!- ca,neascultători din fire cum suntem, mulți, foarte mulți dintre noi, să lipsim de la extemporal. Sau să dăm foaia albă or mâzgălită în fel și chip, așa încât acest extemporal profund democratic să nu poată fi validat. Ipoteză demnă de luat în calcul cu atât mai mult cu cât, exact pe 26 mai, cetățenii cu drept de vot din scumpa noastră patrie sunt așteptați la urne pentru a-și desemna reprezentații în viitorul Parlament European. Exercițiu eminamente democratic valabil în toate statele membre ale UE, în urma căruia, numai este un secret pentru nimeni, se vor produce puternice, decisive mutații și reconfigurări în ceea ce privește centrele de putere în noul Parlament European și, pe cale de consecință, ale noii Comisii Europene. Mutații și reconfigurări care pot să facă din recentele aranjamente convenite la recentul summit de la Sibiu-printre ale cărui vedete s-a preumblat și domnul Klaus Iohannis- doar niște frumoase documente de arhivă. Dat fiind faptul că anumite formațiuni politice aflate încă la butoanele de comandă ale uniunii se vor vedea puse în situația de a-și partaja puterea cu niște neașteptați și, mai cu seamă, nedoriți câștigători ai scrutinului.

Se va fi gândit,oare, domnul profesor Klaus Iohannis, la aceste eventualități atunci când ne-a dictat,cu 11 zile mai înainte, răspunsurile la întrebările ,,referendumului meu’’? Și, pe cale de consecință, are, cumva, domnia sa și o soluție de rezervă? Sau, pur și simplu va spune pur și simplu ,,ghinion’’ și se va retrage, discret, într-un ungher, predând catalogul succesorului său? Iată întrebări la care, deși nu figurează în extemporalul din 26 mai, mulți, foarte mulți dintre noi, așteptăm doar un singur răspuns, corect și demn, din partea domnului (încă)președinte Klaus Iohannis.

Autor: Șerban Cionoff

Sursa: Jurnalul.ro

Întrebările lui Klaus îl încurcă pe Werner

Într-un discurs vădit electoral, început cu atacuri virulente la adresa PSD, președintele Klaus Iohannis a sfârșit, miercuri, prin a se încurca în propriile întrebări de la referendum.



Iohannis și-a deschis declarația susținând, chiar în ziua în care INS confirma creșterea constantă a economiei românești din ultimii doi ani, că „PSD a produs cea mai slabă guvernare de după Revoluție”, cu „nimic la capitolul realizări”. După ce a terminat de citit șarja de atacuri, președintele a trecut la textul despre referendum și a oferit, în direct, o scenă amuzantă, dar pe care nu a putut-o salva zâmbind:

„Aștept să spună românii că nu sunt de acord cu politicienii corupți, la prima întrebare, în sensul că „daaaa”… suntem de acord cuuu… interzicereaaaaa…(pauză, zâmbete, pauză)… suntem de acord cu interzicea corupției, am vrut să spun, dar, din păcate, așa departe nu putem să mergem, și atunci putem să spunem „da”, suntem de acord cu interzicea amnistierii pentru fapte de corupție. A doua chestiune, „da”, suntem de acord, deci a doua întrebare, suntem de acord să se interzică OUG în domeniul justiției și în domeniul politicii penale”, a spus Klaus Iohannis.

În cadrul aceleiași declarații, președintele a anunțat că le-a transmis social-democraților și în scris refuzul remanierii solicitate, pentru că „nu aduce nimic nou, nimic bun.” În ultimele săptămâni, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și Ministerul Justiției au fost conduse în regim de interimat, în așteptarea deciziei președintelui Klaus Iohannis.

Autor: Cosmin Țintă

Sursa: NewStandard

Liviu Dragnea ridică oastea împotriva „apartheidului alimentar“

I mediat după ce preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că introduce în Parlament proiectul de lege privind evitarea dublului standard alimentar, vuvuzelele sistemului, puternic sponsorizate de marii retaileri, au sărit să îl eticheteze drept o gogoriţă a ţărilor din est.



În ciuda faptului că însuşi preferatul propagandei, Jean-Claude Juncker, a declarat anul trecut că nu va accepta ca în unele părți ale Europei oamenilor să le fie vândute alimente de calitate inferioară celor din alte țări, în ciuda faptului că ambalajele și branding-ul sunt identice. „Slovacii nu merită mai puțin pește în ­fish-fingers, ungurii mai puțină carne la mese, cehii mai puțină cacao în ciocolata lor”, a conchis preşedintele ­Comisiei Europene.

Propunerea legislativă a liderului majorităţii parlamentare se referă la hypermarketurile care desfac produse din alte ţări la o calitate mai slabă, practicând aceleaşi preţuri.

Amenda va fi de 4% din cifra de afaceri şi confiscarea produselor, se precizează în pro­iectul de lege.

“Este primul pas major al PSD împotriva companiilor care vând în România produse asemănătoare, dar de o calitate inferioară față de cele vândute în Occident. Este însă nevoie și de patrioți în Parlamentul European care să se asigure că dublul standard privind calitatea alimentelor, medicamentelor și a altor bunuri de larg consum vândute pe piața europeană va fi complet eradicat”, a afirmat preşedintele PSD.  Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria au reclamat situaţii similare. Autoritatea Sanitar-Veterinară responsabilă cu calitatea produselor alimentare din ţara vecină a analizat 90 de mărci diferite, din care 70 aveau standarde diferite de cele din ţările occidentale.

Executivul de la Budapesta pregăteşte un proiect de hotărâre de guvern prin care să oblige multinaţionalele să scrie pe etichete dacă au ingrediente diferite față de cele din UE.

Mulţi producători de bere nu sunt obligaţi să declare enzimele din bere, susţin o serie de surse din domeniu.

Există bere comercializată în România care dă dureri de cap. Fabricile de bere folosesc diferite substanţe chimice pentru creşterea mai rapidă a drojdiei. Şi aici se aplică DUBLUL STANDARD. “Fungamyl, Ceremix 6X MG sau Filtrase sunt doar câteva dintre substanțele folosite”, afirmă un director pentru Rise Project.  Este nevoie de o analiză mai detaliată a compoziţiei produselor. În Marea Britanie este interzisă o enzimă din bere. În est se poate orice.

Recent, „The Guardian”, publicaţia britanică, a catalogat ce se întâmplă în estul Europei drept un “apartheid alimentar”.

Eram într-un supermarket francez la Lille. Am fotografiat preţuri la o serie de produse – de la ouă la Milka. Recunosc că nu m-am uitat la compoziţia de pe etichetă. Am studiat doar preţurile. Erau aproape la jumătate faţă de cele pe care le aveau aceleaşi produse vândute de acelaşi lanţ în România. Evident că am avut scandal cu bodyguarzii, care m-au rugat să şterg imaginile. Oare de ce pun gorilele pe noi, reporterii? Ce e de ascuns? Este ştiut faptul că mulţi est-europeni trec frontiera şi merg în state vecine pentru a cumpăra produse mai bune şi mai ieftine.

Propaganda continuă să ridiculizeze demersul firesc al unui om politic român. Poate aşa se explică cine sunt sponsorii #rezist. Făcând băşcălie de noua lege, se dau singuri în fapt. Numai urmărind publicitatea UM-urilor din presă vă daţi seama de ce colonistul vrea să trăim ca-n Bantustania.

Românii cheltuiesc aproape 40% din venituri în supermarketuri. Sunt miliarde de euro în joc.

Věra Jourová, un alt idol al rezistenţei haştagiste, afirma, tot anul trecut, că acţiunea dublului standard alimentar e o practică neloială.  Dar, când sponsorii dictează preţul, calitatea şi ce se publică, nu mai e loc de întors.  Oare de ce s-a stârnit jihadul împotriva unui demers care îi pedepseşte doar pe cei care umblă cu greutăţi măsluite şi care te fac la calitate? Ca să nu mai vorbim la cântar. Că acolo sunt românii…

După scandalul de la Bruxelles, filiala slovenă a Coca&Cola a decis să reducă de anul trecut conţinutul de fructoză şi de zahăr din băuturile răcoritoare pentru a ajunge la reţetele din Austria, ţara vecină. Spar, un brand de iaurt cu căpşuni, avea cu 40% mai puţine fructe, conform analizelor autorităţilor locale. Culmea, producătorul susţinea într-un comunicat că aşa doreau slovenii.

Cu toate dovezile apărute în rapoarte, industria de specialitate nu a recunoscut că fabrică aceleaşi produse cu ingrediente diferite. Doar suntem o piaţă. Nu degeaba s-a distrus industria naţională, ar zice reputatul profesor Ilie Şerbănescu.

Într-adevăr, în ciuda constatărilor din Slovenia, Slovacia, Bulgaria și Ungaria, care sugerează că alimentele și băuturile de calitate mai slabă sunt vândute de către companiile multinaționale din țările lor, industria nu a fost în stare să accepte că a făcut ceva greșit.

Un oficial al FoodDrinkEurope din Bruxelles avea tupeul să susţină că diferențele de compoziție se pot găsi şi între Marea Britanie și Franța sau între Italia și Suedia, în funcţie de dorinţele consumatorului.

Cine vrea mai puţine căp­şuni în iaurt?

Când ţările din estul Europei au semnat Tratatul de Bază al Uniunii Europene, după decizia de aderare, nu li s-a spus că libera circulaţie a mărfurilor, garantată prin norma fundamentală, înseamnă ca estului să i se livreze conserve cu miros de peşte, şi nu peşte propriu-zis.

Mai era un banc pe vremea comunismului, când cineva a deschis o conservă de carne de elefant şi era goală. „Ai nimerit fundul elefantului”, era replica lui Bulă.

O evidenţă e clară. Am fost acceptaţi în UE pentru forţa de muncă mai ieftină, pentru că eram un potenţial de piaţă pentru producătorii vestici, că nu aveam destule pretenţii.

Acum, standardul de viaţă s-a mai ridicat. Păi, nu asta era şi misiunea fondurilor structurale şi de coeziune?

UE era la început o uniune a patriilor. Acum mulţi îşi doresc o federaţie. Dar nu cu dublă măsură. Unii cu gumaţii, alţii cu cizme de piele. Nu scria niciunde că suntem toleraţi şi de mâna a şaptea.

O spun ca unul care locuia mai mult la Bruxelles şi în marile metropole pentru a convinge liderii politici de drepturile noastre istorice de revenire în contextul ţărilor civilizate, de unde am fost alungaţi.

Nu ni s-a făcut un favor. Ni s-a reparat un drept istoric.

Niciodată n-am crezut că trebuie să mergem aplecaţi, cu clăbăţul în mână. Refuz să cred că asta e metoda.

Liderii europeni de atunci erau altfel decât cei de acum, deveniţi birocraţi, simpli ­funcţionari politici. Pe vremea discutării capitolelor de negociere n-am închis un dosar pentru a deschide mai târziu cutia goală, cu dosul elefantului.

Autor: Marius Ghilezan

Sursa: România liberă

 

Rareș Bogdan s-a șters la fund cu miliardele datorate României de Germania

Discursul virulent afisat cu regularitate la televizor si atitudinea intransigenta in chestiuni ce tineau de apararea imaginii si a drepturilor Romaniei il vor propulsa (sanse mari) pe Rares Bogdan in fotoliul de europarlamentar. De unde ne asteptam sa dezbata la aceeasi intensitate problemele tarii noastre. Din pacate, patinatorul de principii a alunecat la incalzire ssi-a frant coloana vertebrala, care oricum numai dreapta nu era.



Unul dintre subiectele de imagine abordate de „Vulturul plesuv” al presei romanesti a fost celebra datorie a Germaniei fata de Romania, in valoare de mai multe miliarde de euro, pe care nemtii n-au achitat-o nici pana-n ziua de azi. Ma rog, chestiuni de istorie, dar pe care Rares B. nu s-a ferit sa le atinga. In 2013, intr-o postare pe Facebook, folosea termeni ca „paduchi”, „neurotoxina”, „constiinta nationala”, „saracie”, „Germania datoare Romaniei”.

Omul era virulent, lovea in stanga si-n dreapta cu barda frazelor taioase, apara vehement tezaurul romanesc si cerea la modul imperativ sa ni se faca dreptate. Ajuns candidat la europarlamentare, trompeta prezidentiala s-a impiedicat la Sibiu de cancelarul Germaniei. A stat fata-n fata cu Angela Merkel, ba chiar a salutat-o. Respectuos, aplecandu-se pana la pamant, atitudine umila, umila, umila. Cu un zambet ce dadea in ranjet, la fel se va comporta Titanicul liberal si la Bruxelles, cand isi va lasa sezutul in scaunul moale si lipsit de griji de europarlamentar platit cu jdemii de euro din banii nostri sa apere interesele… Ale cui, ca ale Romaniei in niciun caz!

Rares, aveai ocazia sa ii ceri cancelarului Germaniei datoria de 18 miliarde de euro. Ai facut-o? Macar ai deschis subiectul? Dar la Bruxelles vei zice un cuvant despre asta? Candidatul PPE pentru sefia Comisiei Europene este Manfred Weber, neamt si el ca idolul tau, sasul Klaus, ajuns chirias cu viza de flotant la Cotroceni.

Autor: Andrei Coman

Sursa: National.ro