C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Cind Einstein greseste tabla inmultirii

big_294_eugen-ovidiu-chirovici

“Rata de crestere a economiei romanesti se va tempera in 2009, dar nu dramatic.(…) Romania va inregistra o crestere a PIB cu 4,8 la suta”. Nu am citat dintr-un optimist raport al comisiei noastre de prognoza sau dintr-un solgan politic electoral din noiembrie 2008. Am citat din prognoza intocmita la finele anului trecut de Economist Intelligence Unit, unul dintre cei mai credibil si mai profesionist grup de experti in informatie economica din Europa si din lume.

Cind cabinetul Boc a inceput sa schiteze proiectul de buget pe anul in curs, adica undeva la inceputul lunii ianuarie, s-a pornit de la ideea unei cresteri a PIB de circa 2 la suta – vedem deja o injumatatire a prognozei de la finele anului 2008, in doar o luna de zile.

La inceputul lunii martie, estimarile oficiale ale FMI aduceau pe buzele oficialilor de la Bucuresti, Bruxelles si Washington DC cuvintul recesiune pentru a descrie evolutia economiei romanesti in urmatoarele douasprezece-douazeci de luni. La inceput se estima o comprimare a PIB de 1-2 la suta.

Acum se vorbeste deja si de 4 la suta – iarasi, merita sa subliniem, a trecut doar o luna de zile intre cele doua estimari.

Cum este posibil ca analisti de prima clasa, cum sunt cei de la EIU, BIRD, FMI, Moody’s sau Standard and Poor’s sa se insele atit de dramatic?! Este la fel de socant cum ar fi fost pentru mediul universitar de atunci ca parintele teoriei relativitatii sa se impotmoleasca intr-o problema oarecare de mecanica, ignorind viteza initiala, de pilda.

Nimeni nu este ghicitor in stele si, desi s-au acordat premii Nobel pentru modele de predictie economica, capacitatea noastra de a intui evolutiile – inclusiv in domeniul financiar – se dovedesc, din nefericire, destul de limitate. Insa niciodata atit de multi specialisti nu s-au inselat TOTI atit de dramatic cum au facut-o in ultimele luni sau in ultimul an.

Cu alte cuvinte, nu am avut/avem de-a face doar cu o incapacitate vadita de a fi prevenit aproprierea tsunamiului care a ravasit incepind cu vara anului trecut America, apoi, iata, a trecut in Europa si Asia. Deci, o problema de preventie a declansarii maladiei. Mai grav, am avut/avem de-a face cu o problema de diagnostic si, prin urmare, merita sa punem sub semnul intrebarii chiar si tratamentul, oricit de dur suna.

Deocamdata, STIM doar ca SUA si statele atinse de flagelul financiar din Europa de vest si Asia s-au scotocit prin buzunare si au pompat citeva mii de miliarde de dolari in venele unor economii in pragul leucemiei. Numai China a pus la bataie 500 de miliarde, in vreme ce polita platita de americani tinde spre o suma dubla.

STIM ca “jandarmul” financiar care este FMI a primit mai multi bani si si-a virit ulei in mecanismele destul de ruginite de interventie. Mai stim ca tarile emergente – printre care si Romania – deja se tinguiesc pentru imprumuturi consistente, nedispunind din resurse proprii de mobilizarile financiare care sa le puna la adapost de ce e mai rau, la o adica.

Dar mai STIM un lucru; si anume acela ca nu avem nici o siguranta ca efectele vor fi cele scontate. Ca poate sistemul financiar a evitat colapsul, dupa un bypass de o anvergura fara precedent in istoria contemporana; dar nu stim ce se va intimpla in economia reala, acolo unde se produc bunuri si servicii, de la scobitori la automobile si de la pantofi la soft pentru computere.

Am dat doar exemplul Romaniei, o economie minuscula pe harta mondiala, dramatic dependenta de trendul european si international. Erorile de estimare care s-au facut in cazul tarii noastre pot fi extrapolate fara nici un fel de exagerare la nivel global.

Sa ajungi de la o prognoza de crestere de aproape 5 la suta la una de scadere cu un procent similar in doar trei luni inseamna, de fapt, tradus mai clar, ca habar nu ai ce se intimpla si ce ne asteapta in viitor.

Nu mai traversam zone de turbulenta, suntem deja in Triunghiul Bermudelor, cind busolele o iau razna si ceata apare din cer senin in citeva secunde, din motive care (inca) scapa oamenilor de stiinta. Cind aparatura de bord nu mai ajuta la nimic, pentru ca indicatoarele se defecteaza rapid.

In aceste conditii, revenind la Romania, este limpede ca posibilitatile de redresare “prin noi insine” sunt foarte limitate.

Nu noi suntem in cabina pilotilor in avionul aflat in furtuna, ci suntem doar un pasager care cauta o centura de siguranta, tradusa momentan in cel mai consistent imprumut financiar solicitat FMI in ultimele doua decenii (si completat adiacent cu sume atrase de la institutii financiare europene, de tipul BERD sau BEI).

Si vom incerca probabil in zadar sa le cerem domnului Pogea sau domnului Videanu sau altora sa inventeze antivirusul pentru gripa mortala care a inceput sa rontaie de zor sisteme imunitare mult mai solide decit acela oricum indoielnic al fragilei economii romanesti.

Nu ne ramine decit sa speram ca medicii aflati la capatiiul bolnavului numit economia mondiala vor stabili precis si ferm un diagnostic – dincolo de condamnarea retorica a lacomiei si blamarea unor produse bancare laudate ieri si azi catalogate drept “toxice” – si ca tratamentul, adica “torpilele” financiare trimise sa distruga tumorile, isi vor atinge cu adevarat si cit mai repede tintele.

Deocamdata, nu avem nici un semn ca o fac, mai putin in cazul SUA si al Chinei.

Recentul summit UE a demonstrat ca “echipa” europeana este cea mai bilbiita dintre toate marile zone financiare iar opiniile liderilor sunt extrem de eterogene. Ori, noi tocmai de aceasta zona suntem cel mai legati economic.

Eugen Ovidiu Chirovici
sursa: bloombiz.ro

Related Posts

3 Responses “Cind Einstein greseste tabla inmultirii”

  1. Luc says:

    eugen ovidiu chirovici nu e cumva fiul masonului Chirovici???

  2. anda says:

    “Masonul Chirovici” se numeste Eugen Ovidiu Chirovici (“masonul” nu e prenume decit pentru MISA) si era ziarist cunoscut inainte de a fi mason, nason, etc. Ma bucur ca am ocazia sa-i citesc iar editorialele pe care le urmaream pe vremuri in Curierul national, ca si romanele pe care le scrie la fel de bine, de altfel.

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss