Cum corect menționează acest articol, este vorba despre un organism care își urmează propriul ciclu de viată – finit ca dimensiune în timp. Acum ne aflăm undeva spre finalul acestui ciclu. Iar întrebarea de profunzime pe care ar trebui să o ridice generația noastră (care da… va prinde acest sfârșit) nu este „Cum se poate amâna finalul UE?” și nici „Când va ave loc efectiv aceasta?”, ci „Cum va fi după?”. Cum va arăta Europa după UE? Tare cred că acel „după” va fi de fapt un nou ev mediu. O dezintegrare a UE ar însemna inevitabil și o dezintegrare a multor state naționale așa cum le știm și cum sunt ele acum. Vor avea loc modificări semnificative ale hărților politice și administrative. Dacă vom avea sau nu războaie în regiune atunci, greu de estimat acum. Cert este că bine nu va fi.

Căderea oricărui sistem (alianțe de fapt) nu poate însemna decât ridicarea altuia sau a altora antagonice primului. UE „în jos” va însemna un sistem eurasiatic „în sus”. Finalul capitalismului (liberalismului occidental) va însemnă ascensiunea unui nou concept politic și de organizare denumit „cea de-a patra teorie politică”. Noi doar vom trece de la un ciclu istoric la altul. Cred… că România va supraviețui ca națiune. Deoarece ne-am format mâncând coliva a trei imperii. Un al patrulea va cădea în curând și poate… vom redeveni România Mare. Asta doar dacă ne-am făcut deja temele și vom ști foarte bine ce decizii să luam și cânt trebuie să le luăm. De asemenea, trebuie să știm foarte bine ce vrem de la istorie, ce înțelegem din ea pentru a cere ceva de la viitor.