C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Wikileaks loveşte, de data asta rău şi pe mulţi. Cealaltă față a Americii

WikiLeaks dezvăluie cealaltă față a Americii, spiritualitate, crestinism, apocalipsa, stiri religioase, adventistWikileaks a început publicarea unui set de mesaje trimise de ambasadele SUA. Informatiile oferă o altă fată a Americii, implicată activ în jocurile de culise ale lumii. Autoritătile americane au denuntat imediat publicarea documentelor, în timp ce ministrul italian de externe a catalogat gestul ca pe un „11 septembrie al diplomatiei mondiale.”

Wikileaks a publicat primele 200 de depeșe diplomatice dintr-un set de 251.287 mesaje în posesia cărora a intrat. Documentele oferă o perspectivă inedită a implicării si îngrijorării Americii cu privire la problemele globale ale omenirii.

Între situatiile cunoscute acum de public se numără atacurile cibernetice comandate de guvernul chinez, materialele nucleare folosite de autoritătile pakistaneze sau programul nuclear al Iranului. Un exemplu plastic, citat de majoritatea publicatiilor este îndemnul „Tăiati capul sarpelui”, dat Americii de regele Abdullah al Arabiei Saudite. El cerea astfel Statelor Unite un atac asupra Iranului pentru a pune capăt programul nuclear iranian.

Alte documente vizează coruptia din Afganistan, în conditiile în care un oficial afgan este citat ca venind dintr-o călătorie externă cu 50 de milioane de dolari în cash. Un document indică presiunea asupra unor diplomati sloveni cărora li se cere să asigure cadrul pentru preluarea unor detinuti de la Guantanamo Bay, dacă erau interesati ca Barack Obama să vină în vizită în Slovenia. Un alt document arată că oficialii americani al ONU erau îndemnati de ministrul american de externe să spioneze conducerea ONU. O serie întreagă de documente vizează informări ale ambasadelor cu privire la raporturile între diversi lideri ai lumii, relatia între guverne si crima organizată. Se acoperă un spectru larg, de la actiuni de lobby la relatii sexuale ale politicienilor.

Washingtonul a condamnat publicarea documentelor, afirmând că pun în pericol viata diplomatilor săi. „Asemenea publicări pun sub risc angajatii diplomatici, serviciile de informatii si oamenii de oriunde din lume care vin spre SUA în căutarea unui sprijin în promovarea democratiei si a unei guvernări transparente”, se afirmă într-un comunicat emis de Casa Albă.

În replică, fondatorul Wikileaks, Julian Assange, a afirmat că SUA se tem că vor fi trase la răspundere. „Aceste depeșe diplomatice arată că SUA îsi spionează aliatii si ONU, că închid ochii în fata coruptiei si a încălcării drepturilor omului în „statele clientelare”, că au discutii de culise cu tări presupus neutre si fac lobby pentru companii americane.” Documentele „descoperă contradictiile între ceea ce SUA afirmă că sunt public si ceea ce sunt în spatele usilor închise”, a conluzionat Assange.

Actiunea de publicare a documentelor „este aproape devastatoare”, spune Roger Cressney, partener al Goodharbour Consulting, si fost oficial american în probleme de securitate informatică. În schimb, Associated Press afirmă însă că „nicio descoperire nu este explozivă în sine, dar publicarea documentelor poate fi problematică pentru oficialii implicati.” The New York Times scrie că „documentele slujesc interesului public, aruncând lumină asupra tintelor, suceeselor, compromisurilor si frustrărilor diplomatilor americani, într-un fel în care alte documente nu au făcut-o.” Ministrul istalian de externe a etichetat publicarea informatiilor drept un „11 septembrie al diplomatiei mondiale”, în sensul în care tot ceea ce era acceptat ca normal s-a schimbat.

Desi au fost publicate doar 1% dintre documente, setul întreg de mesaje a fost trimis către 5 publicatii de renume, din tări si limbi diferite: The New York Times, El Pais, Le Monde, Der Spiegel și The Guardian. Documentele scurse sunt atât de dată recentă, cât și din 1989. Wikileaks a dezvăluit anterior 90.000 de documente secrete despre incidente militare în Afganistan, și alte 400.000 despre situatia din Irak. Nicio persoană nu a fost încă arestată sub acuzatia de scurgere de informatii secrete. (sursa: semneletimpului.ro)

Scurt istoric al dezvăluirilor WikiLeaks
Până acum, WikiLeaks a publicat în iunie a.c. documente clasificate la adresa americanilor. Într-o primă fază, WikiLeaks a făcut dezvăluiri despre războiul din Afganistan, punând într-o lumină proastă rolul pe care americanii şi aliaţii lor îl joacă în această ţară. Al doilea set de codumente vorbeşte despre prezenţa trupelor americane şi străine în Irak în perioada 2004-2009, scoţând în evidenţă eşecurile înregistrate de armatele aliate în fosta ţară a lui Saddam. WikiLeaks a şocat lumea în aprilie 2010, o dată cu publicarea unei înregistrări video în care mai mulţi militari americani râd şi glumesc în timp ce elicopterul lor Apache lansează un atac ucigaş asupra unor civili în Bagdad (Irak). Din discuţia dintre membrii echipajului Apache reiese că militarii vorbesc parcă despre un joc pe calculator, şi nu despre un carnagiu în care şi-au pierdut viaţa cel puţin zece nevinovaţi.

Cine este Julian Assange
Considerat un personaj controversat, Julian Assange (39 de ani), jurnalist şi programator de origine australiană, ai cărui părinţi s-au cunoscut în timpul unui protest împotriva războiului din Vietnam, îi încurajează pe donatorii documentelor să posteze informaţii de pe computere cu legături encriptate sau din net-cafe-uri pentru a nu li se deconspira locaţia în care se află. Site-ul are în spate o armată de avocaţi care se asigură că aceste reguli sunt respectate. Pe numele lui Julian Assange a fost emis chiar un mandat de arestare în Suedia sub acuzaţia, a două femei, de viol şi molestare sexuală. Assange a negat în repetate rânduri acuzaţiile celor două femei pe care le-a cunoscut în august 2010 în timp ce se afla într-o vizită în Suedia, scrie Daily Mail. (sursa: jurnalul.ro)

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss