C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Sorina Matei despre dosarul Microsoft: “Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea!”

Actualele clasări în dosarul Microsoft(6+1 miniştri) au fost dispuse în data de 8 ianuarie 2018. Doamna K le-a anunţat public pe 1 februarie 2018. Ca să pună presiune pe Inspecţia Judiciară, unde există o cercetare exact pe această temă. Aici e marea spaimă în contextul posibilităţii revocării iar la Inspecţie există oricum mai multe cercetări în privinţa doamnei K.



Dosarul Microsoft în perioada 2010-2013 a fost instrumentat de către procurorul DNA Cosmin Iordache, care pregătise o ordonanţă de clasare. După ce a fost numită doamna K la şefia DNA, şi nu înainte/aşa cum susţine doamna, dosarul a fost repartizat procurorilor Mihaela Moraru şi Marius Vartic de către procurorul Doru Ţuluş.

Scandaluri şi puncte de vedere diferite pe instrumentarea dosarului au fost mai multe şi pe mai multe teme. Încă de la început. Doamna K se băga, procurorii sunt totuşi independenţi pe dosar şi soluţiile date, doamna K voia repede repede/era 2014, procurorii voiau să le ţină dosarul în instanţă şi pentru asta este necesară rigoarea şi instrumentare solidă, doamna K voia anumite inculpări pe care le schimba ca şosetele, imixtiunea recunoscând-o până şi în propria sesizarea de la Inspecţie, procurorii aveau o altă părere, procurorii înţelegeau dosarul, doamna K nu. Pe toată durata instrumentării dosarului procurorii au fost atent “supravegheaţi”.

Au discutat toţi, de mai multe ori, cu doamna K, termenele de prescripţie. Concluzia tuturor la acel moment, 2014, a fost că faptele nu sunt precrise. Lucru confirmat chiar de Curtea Supremă, în 2015, fix în acest dosar- partea cu miniştri- în care a analizat şi dacă s-au prescris sau nu faptele. ÎCCJ a stabilit că nu s-au prescris.

În dosarul Microsoft, în cazul miniştrilor, unde cursul prescripţiei fusese întrerupt la momentul începerii urmării penale “în rem”, potrivit art 155 Noul Cod Penal şi art 123Vechiul Cod Penal, “întreruperea cursului prescriptiei produce efecte fata de toti participantii la infractiune, chiar daca actul de întrerupere priveste numai pe unii dintre ei”. Odată cursul prescripţiei fiind întrerupt prin îndeplinirea actelor de procedură în cauză şi producând efecte faţă de toţi participanţii la infracţiune, după întrerupere, începe să curgă un nou termen de prescripţie.

Toate cererile de urmăriri penale pentru cei 9 miniştri sunt semnate de doamna K şi de procurorul general, Augustin Lazăr

Mandatul de supraveghere tehnică este discutat şi aprobat într-o şedinţă operativă pe dosar în care au participat mai multe persoane, inclusiv doamna K.

Prima parte a dosarului este scoasă de cei doi procurori, este trimisă în instanţă, se obţin condamnări.

Marius Vartic pleacă din DNA, după alte dispute cu doamna K, în alte speţe, plus umilinţe, Moraru rămâne cu restul dosarului Microsoft, şi cu alte peste 280 de dosare care îi fuseseră repartizate în timp. Moraru începe Microsoft 2, era singura care ştia dosarul. Când începe instrumentarea pe Microsoft 2, descoperă lucruri dificile pentru doamna K şi pentru altcineva. Doamna K intră în panică. Rău. În plus, începe altă ceartă pe expertize. Moraru voia expertize pentru stabilirea prejudiciilor, doamna K nu. Concluzia: Moraru nu mai era bună, trebuie scoasă din dosar.

Se fac presiuni să renunţe la dosar. Moraru iniţial nu vrea să renunţe, presiunile continuă, Moraru nu vrea, până la urmă renunţă că îşi dă seama de unde vine totul. Dosarul Microsoft 2 şi ulterior Microsoft 3 sunt date unui procuror “controlabil”. Procurorul Matei via SRI. De ochii lumii, este folosit pretextul că Moraru avea în instrumentare prea multe cauze, ceea ce avea şi până atunci, şi că nu lucra ritmic. Ritmic se lucra, însă firul dosarului putea duce spre nişte lucruri pe care doamna K nu doreşte să le afle nimeni.

Procurorul, care în primă fază a instrumentării, stătuse mai mult cu nasul în hârtii, contracte, acte adiţionale, facturi, percheziţii, offshoreuri, tranzacţii financiare, comisii rogatorii, începe să realizeze cam ce se întâmplase în acest timp pe alte planuri şi paliere, pune lucrurile cap la cap, realizează că dosarul trebuie să fie dirijat doar într-o anumită parte sau să se aleagă praful de el, dar nu realizează totuşi că devenise o ţintă vie.

După ce i se ia dosarul lui Moraru, noul procuror via SRI începe să facă cereri către Parlament pentru ridicarea imunităţii, sub semnătura doamnei K şi a procurorului Lazăr, chiar îi pune sub control judiciar/măsură preventivă pe doi miniştri, tot sub aprobarea doamnei K, o parte din ei fiind imputaţi chiar lui Moraru care ieşise din dosar.

La un alt ministru, faptele nu sunt prescrise, aşa cum spune şi ÎCCJ, la altul, sunt probe, dar e scăpat pentru că aşa “trebuie”, dar este inculpat un altul, deşi primul săvârşise fapta şi în plus picase pe interceptări unde povestise/recunoscuse tot.

După ceva timp, apar înregistrările minune din şedinta DNA, iar după ce Moraru şi alţi doi procurori fac sesizare la Inspecţie pe modul cum doamna K, Iacob şi Popovici îşi cercetează procurorii, Moraru e revocată pe motiv că a făcut înregistrările pe care nu le-a făcut. De altfel, DNA nici acum n-au găsit cine a făcut înregistrările care o incriminează pe doamna K, pe care nu le recunoaşte, dar le recunoaşte Parchetul General ca fiind reale şi chiar şi procurorii, inclusiv la Inspecţie.

Noul procuror via SRI, bagă viteză şi face ce trebuie: începe să-l înfunde pe Pescariu, deloc un nevinovat, dar marele pericol pentru K şi altcineva în acest dosar. Pescariu se pare că este deţinătorul multor secrete extrem, dar extrem de periculoase.

Doamna K începe asaltul împotriva lui Moraru, după ce Moraru spune public că a intervenit în anumite speţe, şi îi face o sesizare la Inspecţie împotriva lui Moraru în care o acuză de lucruri pe care nu le-a făcut ea, ci alt procuror după ce îi fusese luat dosarul lui Moraru. În plus, în sesizarea la Inspecţie, chiar doamna K recunoaşte indirect că a imixtionat în dosarul Microsoft în ce priveşte cererile asupra unor miniştri.

Apoi, noul procuror via SRI are o altă problemă: nu înţelege şi nici ştie să intrumenteze dosarul cu miniştri. El trebuia să facă/ să se concentreze pe Pescariu (ceea ce a şi făcut) nu pe miniştri, iar dosarul cu miniştri e complicat rău şi nu ştie ce să facă cu el. După ce chiar el dă măsuri preventive, se apucă la început de 2018, de comun acord cu doamna K, în speranţa opririi totuşi a solicitării revocării din partea puterii PSD- ALDE, să dea clasări la toată lumea, pe linie, după ce începe să calculeze tot cu doamna K alte termene de prescripţie, reinterpretând greşit aceleaşi decizii ale ÎCCJ.

Niciun control nu este făcut în dosarele Microsoft, aşa cum fals susţine doamna K. Primul dosar a fost trimis în instanţă şi sfârşit cu condamnări/dosar confirmat de instanţă, iar al doilea este preluat şi instrumentat de noul procuror SRI care ştie atâta carte cât şi doamna K.

Doamna K dă comunicatul cu clasările cu întârziere de aproape o lună, pentru că miza dânsei nu mai e dosarul sau clasările sau miniştrii, ci cercetarea la Inspecţie, unde doreşte să pună presiune, doamna K având şi alte certcetări la inspecţie. Se gândeşte totuşi că va da prost o cerere de revocare chiar dacă nu va fi aprobată de preşedinte. Ce nu realizează doamna K, care gândeşte comunicarea clasării numai în legătură cu ce se întâmplă sau nu la Inspecţie, este că deşi se chinuie să scoată pe oricine altcineva vinovat pentru eşec, şi vinovatul de serviciu a devenit Moraru, acest fiasco îi explodează chiar dânsei în faţă pentru simplul motiv că doamna K şi nu altcineva a defilat ani buni cu dosarul Microsoft.

După ce realizează că totul i-a explodat în faţă, doamna K se aventurează într-o avalanşă de declaraţii în care face afirmaţii care se bat deseori cap în cap, rosteşte jumătăţi de adevăruri, reinterpretează fapte, discuţii, acte, rosteşte multe minciuni care sunt contrazise chiar de comunicatele publice DNA, deciziile ÎCCJ, hârtiile semnate de dânsa, deciziile şi actiunile luate de următorii procurori din dosar, îşi devoalează neştiinţa de carte, imposibilitatea de înţelegere a legilor şi deciziilor, eşecul managerial.

Un vechi proverb românesc spune aşa: “cine sapă groapa altuia, cade singur în ea”.

Autor: Sorina Matei

Sursa: Sorina Matei 

Related Posts

One Response “Sorina Matei despre dosarul Microsoft: “Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea!””

  1. Violeta says:

    Asa-i din pacate. Efectul de BUM E RANG!
    Lex universalis. Dosarul acesta e dusul nostru de tara, rece ca gheata, patruns pana la maduva oaselor, ultima celula, reduta. Constientizarea efectelor, a urmarilor grave, in materie, ne ajuta pe toti si pe fiecare in parte sa ne dezmeticim dracului odata, Doamne iarta-ma!

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss