C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Raoul Weiss, secretul lui Polichinelle și amenințarea la adresa securității naționale

Modeste Schwartz sau Håns Ivanović sînt pseudonimele lui Raoul Weiss. Un transilvănean, țăran de-al nostru din Mera, de lîngă Cluj, născut în Alsacia, format în Franța și aiurea, avînd și o carte de vizită universitară, deh, ca orice ”conspiraționist dughinist”: asistent la Universidad Carlos III de Madrid, predă apoi lingvistică la Sorbona, pe urmă la Eötvös Lorand la Budapesta, ajungînd în cele din urmă și la UBB Cluj. Un spirit deschis și liber, care își asumă realitatea și refuză să o ascundă sub preș de dragul confortului intelectual. Un boem? Un rebel? O imensă sperietoare pentru serviciile românești ce contează pe prostia nației. Servicii ce s-au infiltrat în presă, dizlocuind ziariștii, recuperînd dintre gazetarii șomeri elemente demne să slujească cu abnegație cauzei progresiste. Gașca de la PressOne, de exemplu. Cei care au descoperit și ”dezvăluit” și ”secretul lui Polichinelle” cu care-mi încep articolul.



EXPLICIT: Raoul Weiss, ziarist de la Visegrad Post, cu vederi conservatoare, stabilit la Cluj, a fost expulzat din România, urcat în avion și expediat la Viena, cu interdicție de a mai călca în țară în următorii 5 ani pentru că și-a exprimat opiniile în mod liber. Acuza: este o amenințare la adresa siguranței naționale. 

Marea problemă cu Raoul Weiss nu este numai faptul că gîndește, ci că o face și cu voce tare. Că scrie. Că scrierile lui sînt preluate în serie de publicații ce scapă controlului serviciilor. Că publică în Visegrad Post. Însăși numele de Visegrad le dă securiștilor frisoane, căci reprezintă o alternativă la mizeria actuală pe care ei se schinuie de la Emil Constantinescu încoace să o controleze și să o perpetueze. Cu dosare măsluite, judecători și procurori corupți, o așa-zisă presă transformată în cutie de rezonanță a propagandei progresiste și a serviciilor străine, făcute preș în fața corporațiilor.

Aleksandr Dughin este o altă mare sperietoare. Teoriile lui susțin că, printre altele, conservatorii își doresc un stat solid, ordine, familii sănătoase, valori pozitive și o întărire a rolului religiei și Bisericii în societate. Subversiv, sau ce?

În fața expansiunii ateismului și, mai nou, în fața expansiunii islamului, Dughin avea să ”descopere” faptul că și europenii, și rușii, se pot revendica de la același filon axiologic, creștin, conservator și european. Altfel spus, că e mai puțin important dacă ești ortodox, catolic, protestant sau neoprotestant, important e că ești creștin și ca atare ar putea exista aici o punte de legătură între Rusia și Europa. Iar asta e Eurasia. Opusă la ceea ce Dughin denumea ”revoluția anti-americană”. În fapt, anti-liberală sau anti-obamistă. Sau iliberală, ca să utilizez un termen desuet. Ciorba, însă, o putem face oricît de lungă, iar atunci esențialul va fi cu siguranță ocultat. Dar, în sprijinul teoriilor dughiniste, aș veni cu vorbele mai aplicate ale lui Vladimir Putin, cel care își exprima temerera nu atît în fața armelor americane sau a sancțiunilor economice impuse de minunata ”lume occidentală”, ci față de expansiunea așa-ziselor valori progresiste: homosexualitatea, migrația ilegală în masă, pulverizarea societății, disoluția statului, Bisericii și familiei. Ca atare, spunea Putin, Rusia este chiar dispusă să plătească, să dea gaz, ca această ideologie distructivă să rămînă dincolo de granițele ei. Sigur, în context, inclusiv Grupul de la Visegrad și-a fixat țintele în acord cu noua optică de la Moscova, înțelegînd de ce Rusia se simte vulnerabilă și își dorește o izolare de zona ”occidentală” prin țări-tampon. Venirea la putere a lui Donald Trump avea să bulverseze însă multe calcule. Dintr-o dată, recuperarea Rusiei devenea posibilă, atîta vreme cît aceasta își dorește să facă parte din lumea conservatoare, cum tot conservatoare ar putea deveni și Statele Unite la o adică. Dar deocamdată treburile se mențin complicate în această zonă, mai clare ar putea să devină abia după vizita de anul viitor al președintelui Putin la Washington DC. Și tot ar mai rămîne în discuție chestiunea chinezească.

Raoul Weiss a apărut într-o postare a lui Dughin în urmă cu niște ani. Deci, tragedie! Este ”omul rușilor”. Este și ”omul ungurilor”, doară vorbește ungurește! Mai și scrie la Visegrad Post! Nasol. ”Mă simt ca acasă în Transilvania, unde am găsit însă ceea ce nu mai era de găsit acolo (în Alsacia – n.n.): o țărănime clasică, civilizația europeană adevărată. Pentru mine asta înseamnă civilizație: jocul popular de pe Someș, din Țara Călata, doinele, simțul familiei, fidelitate față de neam, creștinism – nu smartphone-uri și autostrăzi care anulează zadarnic distanța dintre locuri uniformizate în matrix-ul capitalist”se confesa Raoul Weiss lui Alexandru Petria.

Să rezumăm: civilizație europeană, simțul familiei, fidelitatea față de neam, creștinism. Iată, așadar, definiția clară a ”amenințării la adresa securității naționale”.

Acum, tare aș vrea să îmi spună cineva cînd și mai ales cine (politician, securist, mama lu’ Baba Cloanța) a venit vreodată să ne spună și nouă, cetățenilor fără dinți, teleormăneni, proști, împuțiți, sau ălora făcînd parte din elită sau sibienilor arieni, că am avea de ales între homosexualitate, pedofilie, droguri, migranți subsaharieni, ateism, servilism în fața corporațiilor – adică echivalente ale progresismului luminos și binefăcător nației și pe de altă parte familie, Creștinism, țară, valori tradiționale – adică echivalente ale atacului la adresa securității naționale. Cine a definit această ”securitate națională”? Securitatea? În numele cui? Cu ce drept? Poate că cei de la MAI ar trebui să poată să comunice de cînd delictul de opinie a devenit o amenințare la adresa securității naționale, nu că n-am ști încă de pe vremea lui băsescu că presa în sine este o mare amenințare.

Și, în final, nu-mi rămîne decît sa îi cer lui Raoul Weiss să privească cu îngăduință România. Traversează momente dificile. Nu este încă pregătită să accepte spirite libere și gînditori neprogramați de securiști. Ce vă mai pot dezvălui este că Raoul Weiss făcea parte dintr-un grup organizat de gînditori din care mai făceau parte elemente dușmănoase precum Claude Karnoouh sau defunctul Francois Breda. Ca să nu mai zic de Alexandru Petria sau de Claudiu Gaiu.

La început au venit să-l ridice pe Raoul Weiss… Și eu nu am strigat în apărarea lui pentru că nu eram în situația lui Raoul Weiss… 

Autor: Ambrus Bela

Sursa: Samizdat

Related Posts

2 Responses “Raoul Weiss, secretul lui Polichinelle și amenințarea la adresa securității naționale”

  1. gheorghi says:

    Am citit in ultimii ani mai multe articole ale acestui tanar.
    OM.
    Cred ca as fi vrut sa exprim aceleasi idei cu aceleasi cuvinte in peste 90% din cele publicate … si gasite de mine, inclusiv aici.
    Citind “presa” din tara – idei, analize, … nici 25 % nu reflecta firescul, bunul simt, discernamantul, ratiunea si respectul fata de cititor.
    … cat timp evolutionismul este fundamentul ideologic al religiei marxist culturale, cat timp secularismul si semitismul violeaza constiintele trecand peste orice granita nu ne putem astepta decat la astfel de nedreptati.
    Dreptatea se face oamenilor, justitia se aplica persoanei.
    Daca apelul la morala crestina si la discernamant este un pericol pentru stat, statul se dovedeste inamicul nr 1 al celor carora le mananca viata nu doar exloatand fiecare ban dar si instrainand si pamantul de sub picioare.
    5 ani trec – iertare Domnule! dar sa nu renuntati sa marturisit Adevarul!
    Cu respect, din anonimat va doresc numai bine si va multumesc pentru hrana spirituala primita din scrierile Dumneavoastra!

  2. Gina says:

    Gandeste limpede ca apa de izvor, clar ca lumina zilei. Expulzat din motive denumite conservatoare. A ne conserva, pastra fibra, obiceiul, traditia, limba, valorile si principiile sanatoase de viata, in adevar, pe cale, reprezinta pericol public, atentat la siguranta nationala. A milita pentru respectarea si apararea valorilor nationale, echivaleaza cu a fi extremist. Daca iti respecti credinta cu care te-ai nascut, respectand deopotriva credinta semenilor oriunde s-ar afla, esti etichetat “fanatic religios”. In op pers s-ar impune redefinirea unor concepte care se refera la notiuni al caror sens s-a pierdut in negura vremurilor, precum: conservator, nationalist, crestin, uman. O Alianta/Uniune umana, de suflet, care sa ne cuprinda pe toti in acelasi gand bun. Suna mai bine decat notiunea de “partid”. Am mai avea o sansa…in fapt si in drept, unica sansa.

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss