C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Onoarea unei naţiuni şi cea a unei biserici, salvate de o femeie straşnică

Se organizează în această seară, la Bucureşti, o ceremonie solemnă de inaugurare a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, preşedinţie exercitată timp de şase lui de statul român.



Nu am niciun comentariu de făcut (veţi recunoaşte aceeaşi partitură, cântată pe diferite voci) – poate cu excepţia faptului că profilul acestei întruniri ar fi cerut închirierea Sălii Palatului, unde nu numai că ar fi încăput 3-4000 de „cetăţeni europeni”, dar şi aplauzele sacadate şi prelungite ale asistenţei ar fi rezonat, peste timp, cu cele de la Congresul al XIV-lea, al XIII-lea, al XII-lea…

Astfel, ceremonia (sau ceremonialul, mă rog) se ţine la Ateneu. Baiul e altul. E adânc. E grosolan. E de netrecut. Corul „Madrigal” – o valoare naţională – a fost invitat să intoneze imnul de stat. Imnul de stat al României cuprinde patru strofe din „Un răsunet” de Andrei Mureşanu. Probabil pentru a nu supăra distinsele oficialităţi ale Uniunii (a cărei ideologie este vestită şi a mai aparţinut unor alte uniuni, în trecutul nu prea îndepărtat), ultima strofă nu a fost cântată:

„Preoți cu crucea-n frunte, căci oastea e creștină,

Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.

Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,

Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ.”

Fireşte că „oastea” nu va să zică „armată”, ci „naţiune”. Unei naţiuni născute – nu făcute – şi datorită creştinismului (mă refer la dreapta credință), deci, i s-a interzis să se prezinte aşa cum este şi nu poate fi altfel: creştină şi liberă. Patriarhul Bisericii Ortodoxe, prezent în primul rând al lojei regale, nu s-a retras, protestând civilizat. Dar, de la eşecul referendumului încoace, oare ce mai putem aştepta de la Preafericirea Sa?

A salvat onoarea acestei naţiuni (şi a acestei biserici, fără îndoială) cea care a prezentat solemnitatea: actriţa Manuela Florina Hărăbor, care a purtat o cruce la gât. Femeia română, în faţa căreia mă plec până la pământ.

Totuşi, mă mir că nu le-a trăznit prin cap organizatorilor ideea ideilor: să acopere cu o cortină neagră (la fel ca în 1948, când ne-am alăturat oficial unei alte uniuni) fresca monumentală – capodopera lui Costin Petrescu şi a asistenului său, Arsenie Boca -, reprezentând parcursul bimilenar al naţiunii române.

Sărut mâna, doamnă!

Autor: Stefan Paraschiv

Sursa: QMagazine

Related Posts

5 Responses “Onoarea unei naţiuni şi cea a unei biserici, salvate de o femeie straşnică”

  1. gheorghi says:

    Are Zian Boca merite in realizarea frescei?? Nu este “pomenit” in “istoria” realizarii..:
    https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/zbuciumata-istorie-a-frescei-de-la-ateneul-roman
    Presupuneri fara sustinere materiala:
    “Nu a găsit ceva care să ateste că Petrescu a lucrat cu părintele Arsenie… ”
    https://evz.ro/arsenie-boca-a-pictat-calul-lui-mihai-viteazu-de-pe-fresca-de-la.html
    Si oricum, nu era numit pe atunci “Arsenie” cum scrieti in articol –
    Trista si eronata adaugire a numelui acestui [de altfel] profund ganditor si mistic …ratacit in erezii, acum si aici!

  2. gheorghi says:

    Patriarhul a aratat incontro vrea sa duca “turma” nu doar sustinand spurcarea continua in Consiliu mondial al paganismului – impropriu spus al “bisericilor”, fiind in Crez doar “UNA”, cea soborniceasca… ori rugaciunea eretica impreuna cu falsii crestini, papistasi si sectanti…
    A semnat in Creta cu subordonatii sai institutional-administrativ (ne mai fiind manifestata fratia duhovniceasca, de credinta!) exact in spiritul UE ceea ce este ratacire ecumenista (nu … ecumenica) numita APOSTAZIERE.

  3. ... says:

    Poarta o cruciulita la gat. Cu drag, credinta, incredere, speranta, tarie, caci, nu-i asa, tot vb poetului, ramane stanca, desi moare valul. Si mai ajuta la purtarea crucilor apartinand semenilor, expresia milosteniei. Ma-nclin!

    Cat despre versurile imnului de stat… pai, urmasii lui Traian nu suntem decat in limita procentului mentionat in cronici; daca ne-am desteptat…?! Procedura in curs de derulare, cu “prelungiri”. Doamne ajuta!

  4. ... says:

    carcotasi, necarcotasi, tre sa recunoastem ca a fost ceva de vis, dumnezeiesc. Felicitari din toata inima!

  5. gina says:

    … si cu crucea Ta pazeste pe poporul Tau…
    Gandul ma poarta si la crucea in forma de X a Sfantului Andrei…
    … suprapuse temporo-spatial, mental, pe fondul geometriei sacre, genereaza ope legis universalis reactivarea unei anume forme geometrice, a unui anumit tipar, prototip, matrice… aaa, uitasem de… PUBLICITATE…. mai departe scrie-n Carte…

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss