C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Marcel Iureș: ”Iubeşti o ţară şi cu escrocii, şi cu tăietorii de lemne, şi cu bandiţii din politică şi din afaceri. Cu tot. Şi cu oamenii geniali, şi cu copiii olimpici, dar şi cu cei estropiaţi.”

Din interviul publicat de Ziarul Metropolis și realizat de Ionuț Mareș



Marcel Iureș: – Noi toţi ne uităm la cei care îşi caută rădăcinile cu un tip de curiozitate oarecum rece. Nu suntem români rătăcitori. Dacă am plecat, am plecat în bejenie, să ne salvăm – uneori chiar în propria ţară -, dar nu să ne căutăm rădăcinile. Ele sunt aici. Mi se pare de multe ori o exagerare a oamenilor care smiorcăie prin străinătate: „Vai, ţara mea, România”. Le stă la dispoziţie, e aici.

Ionuț Mareș– Ar trebui să se întoarcă?

Marcel Iureș:– Să se întoarcă şi să sufere. Nu e un ordin, nu e un sfat, dar dacă tot vii… E ca la iubire. Iubirea trebuie să fie completă. Iubeşti o ţară şi cu escrocii, şi cu tăietorii de lemne, şi cu bandiţii din politică şi din afaceri. Cu tot. Şi cu oamenii geniali, şi cu copiii olimpici, dar şi cu cei estropiaţi. Trebuie să iubeşti o ţară cu tot ce e în ea, altfel îţi dai aere şi eşti mofturos.

Ionuț Mareș: – Din acest motiv nu aţi rămas în străinătate?

Marcel Iureș:– Judecăm sau categorisim viaţa fiind liberi. Ajungem ca ilegaliştii, care se ascund fără să îi urmărească şi să îi persecute nimeni. Suntem aici, asta e. Trăim cum ne aşternem şi cum gândim. Sforăiala şi spumele patriotarde sunt dizgraţioase. Nu cred în ele.

Sursa: Anonimus.ro

Related Posts

One Response “Marcel Iureș: ”Iubeşti o ţară şi cu escrocii, şi cu tăietorii de lemne, şi cu bandiţii din politică şi din afaceri. Cu tot. Şi cu oamenii geniali, şi cu copiii olimpici, dar şi cu cei estropiaţi.””

  1. gheorghi says:

    E-un iures in cspul lui…
    Daca productia lor a fost virtualul (… artisticul), recompensa a fost reala, bani ca sa traiasca.
    Disparand ramuri economice si ramanand fara serviciu nu toti s-au facut bisnitz-mani si mai nimeni nu s-a facut actor.
    Ce usor e sa vorbesti de pe magar (ca nu e el pe “cai mari”) cand nimic nu stii a face decat sa te lasi posedat de spiritele altora – ca asta inseamna “talent teatral”…
    Chiar iti poti aroga drepturi socio-morale sa le dai cu tifla celor plecati nu pentru a se imbogati ci pentru a supravietui intr-o lume care este dusa – si cu ajutorul convingator al actorilor – intr-o stare de schizofrenie completa.
    Hindusii cred ca omul este si traieste o iluzie, civilizatia alba a preluat tampenia si a cultivat minciuna ca traieste intr-un vis (Carl Jung)de unde actorul iese greu si neplacut, ca dintr-o betie spiritista.
    “Ar trebui sa se intoarca…”
    Daca v-am lasat-o voua… ce ati facut cu ea?

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss